Anul 2020 a fost unul bun, a fost unul rău în privința marilor proiecte de infrastructură rutieră de transport? Desigur, un răspuns de tip alb sau negru este greu de oferit la această întrebare, însă o privire atentă asupra a ceea ce s-a făcut și ce nu s-a făcut ne-ar putea lămuri. Datele seci arată că în acest an au fost dați în trafic 61,919 km de autostradă, România ajungând astfel la un total de 910,82 km de autostradă. De asemenea, s-au semnat contracte pentru execuția a 123,72 km de autostradă și 44,04 km de drum expres. Pe de altă parte, CNAIR nu a avansat prea mult cu implementarea celor mai dificile proiecte, cum ar fi secțiunile montane ale Autostrăzii Sibiu – Pitești și lotul ce cuprinde tunelul Meseș din Autostrada Transilvania, documentanția tehnică pe baza căreia au fost lansate licitațiile având mari lacune. 

Autostrada A10 Sebeș – Turda

Cea mai bine mediatizată a fost fără îndoială Autostrada A10 Sebeș – Turda, grație mai ales colegilor de la Ziarul Unirea. Doar loturile 1 și 2 nu erau finalizate la început de 2020 iar oficialii guvernamentali au promis, așa cum o făcuseră și predecesorii lor de altă coloratură politică, darea în trafic până la final de an. Cu toate acestea, mobilizarea constructorilor, italienii de la Impresa Pizzarrotti pe lotul 1 și grecii de la Aktor pe lotul 2, a fost extrem de modestă în cea mai mare parte a timpului.

Pe final de an însă, și odată cu apropierea alegerilor, lucrurile aveau să stea cu totul altfel. Plata unor claim-uri și facturi restante către constructori a impulsionat ritmul lucrărilor pe ambele loturi. Firme subcontractoare au năvălit pe lotul 1 pentru a forța darea în trafic. S-a pus terasament printre lacuri, s-a așternut asfalt la lumina reflectoarelor, în condiții de frig și umezeală iar marcajele rutiere nu sunt conforme unei autostrăzi (probabil vor fi refăcute când vremea va fi prielnică).

În fine, pe 3 decembrie 14,8 km din totalul de 17 km ai lotului 1 au fost dați în trafic, cu restricții de viteză. Nodul rutier Sebeș a fost deschis doar pe bretele scurte (5 și 6), așa cum în repetate rânduri a cerut Asociația Pro Infrastructură. La pasajul peste calea ferată 900A din zona Alba Iulia Nord, unde se circulă în regim half-profile. 

Sursa: Facebook / Asociația Pro Infrastructură

Lotul 2, în pofida mobilizării ceva mai bune din ultimele luni ale anului, nu a putut fi dat în folosință, avansul lucrărilor fiind de aproximativ 80%.

Ambele loturi ar fi trebuit finalizate, conform contractului, până în octombrie 2016.

Autostrada Transilvania

La 17 ani de la încheierea de către guvernul Adrian Năstase a contractului cu firma Bechtel pentru construirea Autostrăzii Transilvania (A3) proiectul este departe de a fi finalizat. În 2020 s-au dat în trafic 30,85 km, fiind inaugurate loturile Biharia – Borș, de la granița cu Ungaria, Iernut – Chețani plus nodul Chețani, aflat pe lotul vecin, și Râșnov – Cristian.

Dintre loturile aflate în construcție cea mai mare problemă a constituit-o Chețani – Câmpia Turzi, unde lucrările sunt efectuate de compania Straco, aflată în insolvență. Firmele subcontractoare nu și-au încasat banii pentru lucrările efectuate iar șantierul este aproape abandonat. În ultimul an lucrările au avansat cu aproximativ 10%, stadiul fizic fiind în acest moment de aproximativ 40%, termenul de finalizare stabilit prin contract – septembrie 2017 – fiind demult depășit.

În schimb progrese s-au făcut la capitolul contractării loturilor, acestea totalizând 88,9 km. CNAIR a semnat contracte cu firmele lui Dorinel Umbrărescu pentru Nădășelu – Mihăiești – Zimbor și Zimbor – Poarta Sălajului, iar cu orădenii de la Trameco pentru Chiribiș – Biharia. De asemenea, compania de drumuri s-a înțeles cu turcii de la Nurol Insaat pentru proiectarea și execuția lotului Nușfalău – Suplacu de Barcău și cu austriecii de la Strabag pentru Târgu Mureș – Ungheni.

De asemenea, în luna noiembrie a fost lansată licitația pentru lotul Poarta Sălajului – Nușfalău (41 km), inclusiv tunelul Meseș, cel mai dificil al Autostrăzii Transilvania. Valoarea lucrărilor este estimată la 800 milioane de euro.

Autostrada A1

Lugoj – Deva

În luna aprilie, statul român, prin CNAIR, a pierdut la Curtea de Arbitraj de la Paris procesul cu firma italiană Salini Impregilo, căreia va trebui să îi achite daune de 50 de milioane de euro, după rezilierea parțială a contractului pentru lotul 2 al Autostrăzii Lugoj – Deva. Toate privirile au fost aruncate spre Răzvan Cuc, ministru al transporturilor când a fost denunțată înțelegerea, și Ștefan Ioniță, fost director al companiei de drumuri. CNAIR a făcut apel în acest caz, în prezent fiind așteptată o decizie definitivă a instanței.

CITEȘTE ȘI: Lucian Bode a anunțat că licitația pentru lotul 2 al Autostrăzii Lugoj – Deva va fi anulată. Risc major de pierdere a banilor europeni

A trecut mai bine de 1 an de la rezilierea contractului pentru lotul 3 al Autostrăzii Lugoj – Deva, la un stadiu fizic al lucrărilor de 99%, fără o explicație plauzibilă. Evenimentul, unul aproape neversomil pentru Uniunea Europeană, a dus la pierderea garanției de 4 ani a lucrărilor, timp în care orice defecțiune va fi remediată pe cheltuiala statului. Asociației Pro Infrastructură a avertizat că România riscă să fie condamnată, așa cum s-a întâmplat și în cazul lotului 2 al aceleași autostrăzi, la plata de despăgubiri de zeci de milioane de euro pentru rezilierea ilegală a contractului.

CITEȘTE ȘI: Ludovic Orban acuză o înțelegere între CNAIR și un constructor pentru rezilierea ilegală a contractului pentru lotul 3 al Autostrazii Lugoj – Deva / Directorul care a reziliat contractul, păstrat de Lucian Bode în funcție înaltă la CNAIR

CITEȘTE ȘI: Un an de la rezilierea contractului pentru lotul 3 al Autostrăzii Lugoj – Deva. România riscă să plătească despăgubiri de zeci de milioane de euro

Cu toate că circulația a fost deschisă la finele anului 2019, în timpul mandatului lui Lucian Bode, viteza de circulație este restricționată la 80 km/h, în condițiile în care autostrada se află într-o stare foarte bună. Într-un interviu acordat Mainnews.ro în luna august, Cătălin Drulă, actualul ministru al transporturilor, a declarat că în urma acestei rezilieri Comisia Europeană a demarat o investigație iar concluziile preliminare sunt „devastatoare pentru România”, ceea ce ar putea duce la pierderea banilor europeni pe acest proiect.

CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV Compania de drumuri încearcă să șteargă urmele rezilierii lotului 3 al Autostrăzii Lugoj – Deva

Sibiu – Pitești

În 2020 Comisia Europeană a aprobat finanțarea pentru Autostrada Sibiu – Pitești (122,11 km), care va lega lega centrul şi vestul României de reţeaua europeană de autostrăzi. Tot în acest an, firma austriacă Porr Construct a demarat lucrările pe secțiunea 1 Sibiu – Boița, avansul fiind unul excelent, aproape 30%. În luna iunie, CNAIR a semnat contractul cu italienii de la Astaldi pentru proiectarea și execuția secțiunii 5 Curtea de Argeș – Pitești (30,35 km). Firma China Railway este foarte aproape de a fi desemnată câștigătoarea licitației pentru secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș (9,86 km).

CITEȘTE ȘI: Detalii incredibile despre cum a tergiversat CNAIR Autostrada Sibiu – Pitești / Comisia de evaluare nu s-a întâlnit timp de patru luni

De asemenea, compania de drumuri a scos la licitație în acest an și secțiunile cele mai dificile, 2 Boița – Cornetu (31,33 km) și 3 Tigveni – Cornetu (37,4 km), fără a mai realiza studii geotehnice suplimentare. În fază mai avansată se află procedura pentru secțiunea 3, unde au fost fost primite 15 oferte, majoritatea formulate de firme din China și Turcia.

Autostrada A0 Centura București

În sfârșit, au fost demarate lucrările la Autostrada A0, noul inel de centură al Bucureștiului. Turcii de la Alsim Alarko au primit, spre final de an, autorizație de construire pe loturile 1 și 2 din secțiunea de sud, însă deocamdată mobilizarea nu este grozavă. Pe lotul 3, grecii de la Aktor nu au finalizat încă etapa de proiectare și au fost penalizați de CNAIR.

Secțiunea nord este ceva mai întârziată. Pentru lotul 4 compania de drumuri a încheiat contractul în acest an cu firmele lui Dorinel Umbrărescu, procedurile de atribuire pe celelalte trei loturi fiind contestate în instanță.

Primii kilometri de autostrada din Moldova

Anul 2020 a marcat și o premieră în domeniul infrastructurii de transport din România – darea în folosință a primilor kilometri de autostradă din Moldova. Este vorba de Variata de Ocolire Bacău (16,269 km la profil de autostradă), parte din Autostrada A7. Cu toate că termenul de finalizare stabilit prin contract este ianuarie 2022, Asocierea de firme românești UMB – Tehnostrade a oferit o adevărată demonstrație de forță, punând în folosință autostrada pe 2 decembrie.

Lucrările la acest proiect au fost demarate în contextul protestelor #șîeu, organizate de afaceristul Ștefan Mandachi, pentru construirea de autostrăzi în regiunea Moldovei, fiind un veritabil exemplu cum presiunea societății civile poate pune în mișcare actorii implicați pentru urgentarea realizării proiectelor de infrastructură.

De asemenea, au fost finalizate studiile de fezabilitate pentru sectoarele Ploiești – Buzău și Buzău – Focșani, parte din A7, iar în prezent se lucrează la elaborarea proiectelor tehnice.

Drumul Expres Craiova – Pitești

Drumul Expres Craiova – Pitești are o lungime de 121,115 km și este împărțit în patru tronsoane.

În prezent, pe tronsonul 1 Craiova – Robănești italienii de la Tirrena Scavi sunt destul de slab mobilizați în teren din cauza faptului că nu au primit autorizație pe toți cei 17,7 km, stadiul de execuție fiind de 17,5%.

În schimb, la un an de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor pentru tronsonul 2 Robănești – Balș – Valea Mare din Drumul Expres Craiova – Pitești, constructorul, o asociere de firme deținute de Dorinel Umbrărescu, a reușit să ajungă la un stadiu fizic de execuție de peste 50%, creând astfel premisele finalizării până la finele anului viitor.

CITEȘTE ȘI: CNAIR semnează contractele cu Dorinel Umbrărescu pentru tronsoanele 3 și 4 ale Drumului Expres Craiova – Pitești, deși sunt contestații în instanță / Cătălin Drulă: Acesta este o practică întâlnită și în Germania

Pentru tronsoanele 3 și 4 conducerea CNAIR a luat o decizie extrem de curajoasă, semnând contractele de proiectare și execuție cu asocierea de firme deținute de Dorinel Umbrărescu, după ce Consiliul Național pentru Soluționarea Contestaților a respins acțiunile firmelor care contestaseră procedura, fără să mai aștepte și decizia Curții de Apel București. În schimb, pe 17 noiembrie, magistrații au admis contestațiilor formulate de companiile China Railway, Mapa Insaat și Rizzani de Eccher și au decis anularea atribuirii și reevaluarea ofertelor pentru tronsonul 4.

CITEȘTE ȘI: Drumul Expres Craiova – Pitești: Instanța obligă CNAIR să reevalueze ofertele pentru tronsonul 4 deși compania a semnat, deja, cu Dorinel Umbrărescu

Podul de 2 miliarde de lei de peste Dunăre riscă să ajungă „muzeu”

Lucrările la podul de la Brăila, supranumit și „Golden Gate-ul” de peste Dunăre, avansează într-un ritm foarte bun, însă lipsa autorizațiilor pentru lucrările la drumurile de acces riscă să-l îl transforme într-un „muzeu” de 2 miliarde de lei. Din cauza autorizării cu întârziere a lucrărilor la drumurile de legătură acestea ar putea fi finalizate abia în 2023, în condițiile în care podul ar trebui să fie terminat, conform contractului, în anul 2022.

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp