🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Florin Cîțu a condus Guvernul timp de 10 luni, de la finalul lunii decembrie, până la începutul lunii octombrie, perioadă marcată de numeroase scandaluri în plan politic, ce au culminat cu moțiunea de cenzură depusă de PSD, votată marți alături de USR, foștii parteneri ai premierului, și AUR.

În urma alegerilor parlamentare din decembrie, majoritatea din Parlament s-a format în jurul PNL, USR PLUS și UDMR. Pentru că USR PLUS a refuzat numirea lui Ludovic Orban în funcția de prim-ministru, PNL a mers pe mâna fostului ministru al Finanțelor din Guvernul condus până atunci de Orban, adică Florin Cîțu.

Pe 23 decembrie, membrii Guvernului condus de Florin Cîțu participau la ceremonia de depunere a jurământului de învestitură și la prima ședință de Guvern. Klaus Iohannis declara atunci că Executivul format în urma alegerilor parlamentare ar putea să aducă schimbări semnificative în beneficiul cetățeanului.

Componența inițială a Guvernului Cîțu:

Florin Cîţu – premier; Kelemen Hunor şi Dan Barna – vicepremieri PNL:  Ministerul Apărării –  Nicolae Ciucă; Ministerul Finanţelor – Alexandru Nazare / Dan Vîlceanu(din iulie); Ministerul Afacerilor Interne –  Lucian Bode; Ministerul Educaţiei –  Sorin Cîmpeanu; Ministerul Energiei – Virgil Popescu; Ministerul Agriculturii – Adrian Oros; Ministerul Muncii – Raluca Turcan; Ministerul Afacerilor Externe – Bogdan Aurescu ;Ministerul Culturii – Bogdan Gheorghiu.  USR-PLUS Ministerul Transporturilor – Cătălin Drulă; Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului – Claudiu Năsui; Ministerul Justiției – Stelian Ion; Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Cristian Ghinea; Ministerul Sănătății – Vlad Voiculescu / Ioana Mihăilă(din aprilie);  Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării – Ciprian Teleman. UDMR Ministerul Dezvoltării – Cseke Attila; Ministerul Mediului – Tanczos Barna; Ministerul Tineretului şi Sportului – Eduard Novak.

Scandalul Voiculescu

Primul moment-cheie al coaliției formată din PNL, USR PLUS și UDMR a fost revocarea unilaterală a lui Vlad Voiculescu din funcția de ministru al Sănătății, după o serie de scandaluri și evenimente nefericite: incendiul de la Pavilionul V al Institutului „Matei Balș” din Capitală, scandalul referitor la transferul pacienților de la Spitalul Foișor, scandalul referitor la transparentizarea campaniei de vaccinare și decizia fostului secretar de stat Andreea Moldovan de a publica ordinul prin care s-au schimbat criteriile de carantinare a localităților fără o aprobare în acest sens din partea lui Florin Cîțu.

„Astăzi, 14 aprilie, i-am înaintat domnului Președinte Klaus Iohannis documentele de revocare din funcția de ministru al Sănătății a domnului Vlad Voiculescu”, declara Florin Cîțu.

Decizia premierului a aruncat coaliția în aer pentru prima dată, dar, după mai multe serii de negocieri și declarații contradictorii, inclusiv cea prin care fostul ministru Cătălin Drulă l-a numit „zombie politic” pe Florin Cîțu, PNL, USR PLUS și UDMR au încheiat un nou acord de colaborare, iar lucrurile s-au liniștit, cel puțin pentru o perioadă.

Campania internă din PNL și plecările miniștrilor din tabăra Orban

Pe 30 mai, Florin Cîțu anunța că va candida la șefia PNL, lucru care a dus la o ruptură între premier și președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, dar și între Cîțu și miniștrii PNL din tabăra lui Orban.

„PNL are nevoie de un suflu nou, dar să ducă mai departe tradițiile și principiile liberale. Mă voi asigura că PNL va fi cel puțin 8 ani la guvernare”, spunea Florin Cîțu, pe 30 mai, într-o conferință de presă în care a fost însoțit de Rareș Bogdan, Alina Gorghiu sau Emil Boc.

Acesta a fost cazul lui Alexandru Nazare, susținător al lui Ludovic Orban, demis unilateral de premier din funcția de ministru al Finanțelor pe data de 8 iulie. La finalul ședinței de Guvern de atunci, Florin Cîțu afirma că i-a cerut demisia lui Nazare după o discuție cu liderii coaliției de la guvernare, lucru infirmat, în schimb, de Ludovic Orban.

Nazare acuza, atunci, că decizia premierului ar fi avut legătură cu alegerile din PNL, având în vedere că fostul ministru al Finanțelor era din tabăra Orban.

Adrian Oros, fostul ministru al Agriculturii și susținător al lui Orban, și-a dat demisia imediat după Congresul din 25 septembrie, în urma căruia Florin Cîțu a fost ales președintele PNL.

Scandalul documentului cu antetul Guvernului – Dosar la DNA

În luna iulie, în spațiul public a apărut un document cu antetul Guvernului, prin care consilierul Mioara Costin trasa linii de comunicare politică pentru strategia lui Florin Cîțu în lupta internă pentru șefia PNL și cerea informații compromițătoare despre contracandidatul său, Ludovic Orban, pentru a fi scurse în presă.

Ludovic Orban a profitat de gafa fostului consilier Mioara Costin și a catalogat implicarea angajaților Guvernului în campania internă a PNL drept un lucru „total nefiresc și ilegal”.

Răspunsurile date de Florin Cîțu în fața jurnaliștilor au fost evazive, premierul argumentând constant că nu ar fi vorba de un document oficial, deși dovezile apărute în presă indicau precis că documentul respectiv a fost întocmit de un consilier de stat, angajat la Guvern.

„Colaboratorii mei elaborează foarte multe documente în exces de zel. Nu-mi aduc aminte să fi văzut acest document. Cei care spun că este un document real, să vină și cu probe. Sunt mai multe documente cu propuneri”, declara premierul pe 20 iulie.

La câteva zile de la publicarea respectivului document, secretarul de stat Mioara Costin, fost reporter la Realitatea TV, și-a dat demisia, potrivit unei decizii apărute în Monitorul Oficial, lucru catalogat atunci de Partidul Social Democrat drept „o recunoaștere a vinovăției”.

Declic a depus vineri, 30 iulie, o plângere penală la Direcția Națională Anticorupție (DNA) pe numele premierului Florin Cîțu și pe cel al fostului consilier Mioara Costin, pentru instigare la abuz în serviciu și abuz în serviciu, în scandalul documentului cu antetul Guvernului, iar DNA a început urmărirea penală in rem.

Revocarea lui Stelian Ion a pus capac relației Cîțu – USR

Scandalul din 1 septembrie a fost cel care a pus capac relației dintre Florin Cîțu și USR PLUS. Atunci, pe ordinea de zi suplimentară a ședinței de Guvern, premierul a adăugat proiectul „Anghel Saligny”, așa-numitul PNDL 3, criticat aspru de partenerii de coaliție din USR.

Argumentând că Stelian Ion l-ar fi șantajat și ar fi încercat să blocheze avizarea proiectului, prim-ministrul a anunțat că l-a demis pe cel care ocupa funcția de ministru al justiției chiar în acea seară, devenind al doilea ministru USR demis din cabinet, după Vlad Voiculescu.

Reacțiile partenerilor de Guvernare au venit imediat, iar pe 3 septembrie USR PLUS a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Florin Cîțu, ce a fost citită în ședința plenului comun din 9 septembrie.

În plus, miniștrii USR din Guvern, printre care și Dan Barna, și-au dat demisia, locul lor fiind luat de ceilalți miniștri PNL, cu mandate interimare, de 45 de zile. Ca răspuns, premierul a demis secretarii de stat, prefecții și subprefecții propuși la începutul anului de către formațiunea condusă de Barna și Cioloș.

Reprezentanții USR PLUS au transmis în repetate rânduri că singura cale pentru revenirea formațiunii alături de PNL și UDMR la guvernare o reprezintă înlocuirea lui Florin Cîțu din funcția de premier.

După ce scandalul s-a mutat la CCR, PSD a depus o altă moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Cîțu, adoptată marți de Parlament.

Arestarea din SUA

Tot în această vară, Mediafax a relatat că prim-ministrul a fost arestat în Statele Unite. Florin Cîțu a fost prins pe data de 3 decembrie 2000, la ora 2:08, de polițiștii din orașul Ames, statul Iowa, conducând mașina pe care o deținea, un Ford Probe, de pe o parte pe alta a drumului.

În plângerea și declarația pe propria răspundere, întocmită chiar pe 3 decembrie 2000, autoritățile americane notau că Florin Cîțu a fost prins pe Lincoln Way de pe Podul Squaw Creek, orașul Ames, din Comitatul Story, conducând o mașină sub influența băuturilor alcoolice în timp ce avea o alcoolemie peste 0,161 (BAC), în condițiile în care limita legală era de 0,08.

Pe 26 februarie 2001, judecătorul pronunţă decizia de condamnare a lui Florin Cîţu: 2 zile de închisoare în Penitenciarul Story County, îi scade perioada reţinerii iniţiale, îi dă peste 1.300 dolari amendă şi îi cere să contacteze şeriful pentru executarea pedepsei şi să plătească masa şi camera din penitenciar dacă este nevoie. Lui Cîțu i se acordă termen până a doua zi să plătească amenda.

În plus, tot Mediafax a relatat ulterior că Florin Cîțu ar fi fost chemat în judecată pe 21 iulie 2008, în Iowa, pentru o datorie de 6.698 dolari pe care nu ar fi achitat-o către Maryland National Bank.

Potrivit răspunsurilor obținute de sursa citată, al doilea dosar a fost respins pentru că „domnul Cîțu nu a putut fi localizat pentru a primi notificarea procesului”.

Eșecul Campaniei de vaccinare

Pe 13 ianuarie 2021, mânat de ritmul bun cu care debutase campania, premierul Florin Cîțu și-a asumat ca obiectiv personal vaccinarea a 10,4 milioane de cetățeni până la finalul lunii septembrie.

„În septembrie, obiectivul meu este de a avea 10.400.000 de persoane vaccinate, ceea ce înseamnă aproape 70% din ceea ce ne-am dorit şi să putem să scăpăm de pandemie. Deci, pentru mine, vaccinarea este o prioritate, merge bine până acum, va merge şi mai bine de acum şi veţi vedea. Partea de cheltuieli şi de cine suportă se va rezolva”, a declarat premierul la Palatul Victoria.

Luna septembrie a trecut, iar numărul persoanelor vaccinate în România a ajuns abia la 5,59 milioane, departe de obiectivul anunțat de Florin Cîțu. Într-o declarație făcută duminică, 3 octombrie, după ce a efectuat doza booster a vaccinului, Cîțu a susținut că ținta respectivă era legată de numărul de doze disponibile, iar nu de numărul efectiv de persoane vaccinate, așa cum lăsa de înțeles la începutul anului.

Astfel, în ziua în care Guvernul a căzut prin moțiune de cenzură, România a atins un nou record negativ al pandemiei de coronavirus, după ce au fost raportate peste 15.000 de cazuri noi de COVID-19.

Sursă foto: Inquam Photos / George Calin

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp