Monday, November 25, 2024
Jurnalism corect


🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale click

REPORTAJ Ucraina, între Uniunea Europeană și Rusia: Dacă noi picăm, nimic nu îl va opri pe Putin

By Matthew Garvey , in Analize & Investigatii Foto News Interviuri Opinii , at 30 decembrie 2021 Etichete: , , , , , , ,

Pe fondul amenințărilor legate de o nouă invazie a Federației Ruse în Ucraina și cu o majoritate a cetățenilor care își dorește ca țara să intre în Uniunea Europeană și NATO, reprezentanții forțelor politice denunță încercarea Moscovei de a destabiliza reconstrucția începută la nivel administrativ în anul 2014. Aceștia trag semnale de alarmă legate de securitatea zonei de Est a Europei și cer ca liderii mondiali să aibă reacții ferme la presiunile exercitate de Vladimir Putin.

Când fostul președinte al Ucrainei, Viktor Yanukovich, a refuzat să semneze pactul politic și economic cu Uniunea Europeană în anul 2013, cetățenii din întreaga țară au ieșit în stradă și au denunțat apropierea sa de Federația Rusă, în încercarea de a face autoritățile de la Kiev să înțeleagă că își doresc să lase în urmă orice relație cu Estul și să înceapă un nou capitol, de data asta alături de Europa.

Intervenția forțelor de ordine a dat startul uneia dintre cele mai sângeroase mișcări de stradă, iar ceea ce avea să fie doar un protest pașnic s-a transformat într-o revoluție. Sute de protestatari au fost uciși atunci de gloanțele celor care ar fi trebuit să îi protejeze, iar alte mii au fost rănite în ciocnirile violente.

(Monumentul Independenței, amplasat în piața Maidan, din Kiev)

Deși, într-un final, Yanukovich a demisionat, țara a fost slăbită din toate punctele de vedere. A fost contextul potrivit ce i-a permis Federației Ruse să profite, separatiștii pro-ruși începând la rândul lor mai multe acțiuni de protest, încheiate cu implicarea armatei ruse și anexarea Crimeei și a unor părți din regiunile Donetsk și Lugansk.

În 2014 au fost distruse toate instituțiile, nu am mai avut servicii secrete, nu am mai avut servicii de protecție, totul a fost distrus până la 0. Rusia a încercat să agite, a avut grupări pregătite să șteargă Ucraina de pe harta politică a lumii”, a explicat Volodymyr Ariev, parlamentar, reprezentant al Partidului Solidaritatea Europeană, susținut de fostul președinte Petro Poroshenko.

(Clădire administrativă din Mariupol, Donetsk, distrusă în războiul din 2014)

Ca răspuns la agresiunile Federației Ruse, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii au impus atunci sancțiuni ce încă sunt în vigoare, ce vizează industriile financiare, energetice și de apărare ale Kremlin-ului. Au fost impuse restricții de călătorie, de importuri, iar unele bănci au fost interzise în UE.

Acum, în fața unei noi posibile escaladări ale conflictului, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii au amenințat Federația Rusă că, dacă invadează Ucraina, vor fi luate măsuri de ordin economic fără precedent. Printre acestea, cea mai „agresivă” măsură vehiculată ar fi deconectarea tuturor băncilor rusești din sistemul SWIFT, prin intermediul căruia se fac cele mai multe tranzacții bancare internaționale.

Ucraina își dorește aderarea la UE și NATO

După cum am scris aici, evenimentele din anul 2014 i-au apropiat și mai mult pe cetățenii de rând față de Uniunea Europeană, iar un sondaj realizat de către Institutul de Sociologie din Kiev și publicat pe 24 decembrie arată că 67% dintre aceștia și-ar dori aderarea la Uniunea Europeană, în timp ce 22% refuză acest lucru, notează The Kiev Independent.

Totodată, aproximativ 59% își doresc ca țara lor să intre în NATO, față de 28%, câți ar vota împotriva asocierii Ucrainei cu Alianța Nord-Atlantică, în cazul unui referendum în acest sens.

Cifrele diferă, însă, între regiuni. Dacă în Vest, marea majoritate a populației și-ar dori aderarea la UE (79%) și NATO (77%), Estul, din care fac parte și Donetsk și Lugansk, rămâne, majoritar, împotriva ascensiunii Ucrainei către Europa, cu doar 35% dintre cetățeni dornici să intre în UE și 30% dornici să intre în NATO, potrivit unui alt studiu realizat în perioada noiembrie-decembrie de Centrul Razumkov, un ONG ce promovează valorile democratice în Ucraina.

(Sediul Administrației Regionale din Donetsk, în Kramatorsk)

Doar că liderii politici din Est sunt de altă părere. În Kramatorsk, orașul care servește acum drept centru administrativ pentru regiunea Donetsk, l-am întâlnit pe Pavlo Kirilenko, un fost procuror militar devenit guvernator al regiunii în anul 2019. El este reprezentantul direct al regimului Zelenski în regiunea controlată de Ucraina.

Primele victime ale unei invazii vor fi Ucraina și cetățenii ei, dar sper că partenerii noștri înțeleg cât de periculoasă ar fi această invazie pentru Uniunea Europeană. Din această cauză, vrem să facem parte din Uniune, să protejăm valorile europene”, a spus Pavlo Kirilenko, în cadrul unei conferințe de presă la care au participat mai mulți jurnaliști din Europa.

(Pavlo Kirilenko, guvernatorul regiunii Donetsk)

Kirilenko susține că ajutorul primit de Armata Ucrainei din partea partenerilor internaționali este „foarte important și semnificativ”, dar atrage atenția că este nevoie protecție suplimentară și cere implicarea NATO.

Ucraina poate fi doar începutul unor acțiuni asemănătoare din partea Federației Ruse în Europa”, a subliniat guvernatorul Donetsk-ului.

Tensiunile pe axa Moscova-Kiev din ultimul an și prezența numărului ridicat de soldați la granița cu Ucraina sunt metodele lui Vladimir Putin de a destabiliza situația politică și socială din țară, pentru ca ulterior să profite, ca în anul 2014, a indicat Pavlo Kirilenko.

Este al 8-lea an al războiului, al 8-lea an în care există o linie ce desparte Ucraina de agresor (n.r. Federația Rusă). Deși amenințarea invaziei există din 2014, de când au ocupat o parte din Donetsk, acum este mult mai importantă”, explică reprezentantul regimului Zelenski din regiunea Donetsk-ului.

(Fostul sediu al Poliției din Mariupol, Donetsk, distrus în războiul din 2014)

În Mariupol, deși este un oraș aflat la 20 de kilometri de zona controlată de separatiștii ruși, ce acum are în jur de 500.000 de locuitori, cooperarea autorităților locale cu partenerii internaționali a dat rezultate.

Șeful departamentului de Investigații Criminale al Poliției din oraș a explicat că Mariupol este cel mai sigur oraș din Ucraina, din punct de vedere al criminalității, iar Donetsk este cea mai sigură regiune din țară.

Numărul infracțiunilor severe și foarte severe scade de la an la an. Desigur, eficiența și devotamentul nostru nu ar fi dat rezultate fără ajutor din partea Guvernului și a partenerilor internaționali”, a spus Kysko Artem, menționând organizațiile apropiate de Uniunea Europeană, precum OSCE, dar și misiunea UE de consiliere în Ucraina (EUAM).

Kysko a precizat că, pe parcursul anului 2021, au existat diverse programe de training-uri prin care polițiștii ucraineni au fost în schimb de experiență în alte state din UE, precum Lituania. Totodată, pentru noul sediu al Poliției din Mariupol și pentru Poliția din regiune, EUAM a donat echipamente IT în valoare de zeci de mii de euro.

(Kysko Artem, șeful departamentului de Investigații Criminale din Mariupol)

Kiev-ul cere o abordare mai dură din partea liderilor globali

În Vestul Ucrainei, în capitala Kiev, la 700 de kilometri distanță de Kramatorsk, modul în care Uniunea Europeană și NATO răspund provocărilor venite din Rusia este privit în aceeași cheie și de reprezentanții pro-europeni ai opoziției, dar și de putere.

Volodymyr Ariev, parlamentar din partea partidului care îl susține pe fostul președinte Petro Poroșenko, și Yevheniya Kravchuck, din partea partidului Slujitorul Poporului, ce îl susține pe actualul președinte Zelenski, se așteaptă la o reacție mai dură din partea partenerilor internaționali.

Vedem cum criza escaladează, Uniunea Europeană nu vrea să deranjeze Federația Rusă. Partenerii europeni ar trebui să înțeleagă că modul de acțiune de până acum, nevoia de dialog și de întâlniri față-în față cu el, nu ajută”, a explicat Ariev, fost reprezentant al Ucrainei la Consiliul European (CE), în timpul mandatului lui Poroșenko, între anii 2015-2019.

Kravchuck a menționat că, din discuțiile purtate cu parlamentari străini, a ajuns la concluzia că nimeni din zona de Est a Europeni nu se simte în siguranță, atât timp cât UE, NATO și SUA nu îl vor pune la punct pe Vladimir Putin.

Modul în care Uniunea Europeană îl tratează pe Putin poate fi descris prin 2 propoziții simple: prea puțin și prea târziu. Europa nu se simte în siguranță, știe că dacă Ucraina pică, nimic nu îl va opri pe Vladimir Putin să nu continue și în celelalte state”, a precizat Kravchuk.

(Yevheniya Kravchuck – captură ZOOM)

Totodată, Volodymyr Ariev consideră că presiunile puse de Federația Rusă pe Ucraina au legătură cu gazoductul Nord Stream 2, ce ar deschide o nouă rută pentru alimentarea cu gaze în Europa, pe axa Rusia-Germania.

Este un mod de a pune presiune pe țările din Vest, un șantaj pentru a începe războiul, în cazul în care Germania nu dă drumul la Nord Stream 2. Planul lor real este să dea drumul la Nord Stream 2. Se urmărește suplimentarea directă cu gaze către Uniunea Europeană. Veniturile câștigate de ruși în urma vânzării de gaze reprezintă o mare parte din bugetul țării”, e explicat Ariev.

Pe lângă Nord Stream 2, conductă despre care Germania a dat asigurări că nu o va deschide în cazul unei invazii a Ucrainei, Ariev trage un semnal de alarmă pentru țările care au făcut parte din Uniunea Sovietică.

Pentru mine, personal, ținta pe termen lung a Rusiei este restaurarea Uniunii Sovietice. Rusia este ca un șarpe, șerpii întotdeauna dau târcoale înainte de a ataca. Putin nu își dorește un război, vrea să extindă teritoriul Federației Ruse încet, fără să aibă parte de rezistență și reacții opuse”, a precizat parlamentarul.

Fostul reprezentant al Ucrainei la Consiliul European critică și modul de abordare al președintelui Zelenski în ceea ce privește relația cu Ucrainei cu Rusia.

Președintele a spus că și-ar dori să îl privească în ochi pe Vladimir Putin, dar nu privești diavolul în ochi, pentru că riști să îți pierzi sufletul. Zelenski nu este gata să îl înfrunte pe Vladimir Putin. Doar o abordare dură a conflictului din partea liderilor mondiali îl poate opri pe Vladimir Putin din dorința de a extinde Federația Rusă”, a fost concluzia parlamentarului.

(Volodymyr Ariev)

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *