Friday, May 7, 2021
Jurnalism corect


ANALIZĂ Justiția, în anul pandemiei | Schimbări la vârful marilor parchete, extrădări ratate și o nouă culoare politică la minister. Secția Specială, neatinsă

By Robert Madaianu , in Analize & Investigatii Justitie Stirile zilei , at 31 decembrie 2020 Etichete: , , , ,

La fel ca în toate domeniile, și în justiție pandemia de COVID-19 a lăsat o amprentă puternică. Prins destul de nepregătit, sistemul a fost nevoit să se adapteze din mers și să găsească soluții pentru problemele cauzate de virus. Aflat, până spre finalul anului, sub conducerea PNL, Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică o serie de modificări legislative care, pentru moment, sunt tot în acest stadiu (Secția Specială există în continuare). Au fost schimbați șefii de la Parchetul General, DNA și DIICOT, în vreme ce nume celebre, precum Alina Bica sau Dragoș Săvulescu, au rămas în Italia în ciuda condamnărilor definitive din România.

CITEȘTE ȘI: DOCUMENT – Guvernul a dat OUG în justiție | Judecarea apelurilor în completuri de trei magistrați, amânată doi ani

Schimbări la șefia marilor parchete

În justiție, anul 2020 a debutat cu numirea noilor șefi la cele trei mari parchete.

Cătălin Predoiu, pe atunci ministru al Justiției, a propus-o pe Gabriela Scutea pentru funcția de procuror general al României. Crin Bologa a fost desemnat șef al DNA, în vreme ce Giorgiana Hosu a fost aleasă pentru șefia DIICOT. Președintele Klaus Iohannis a acceptat toate cele trei propuneri, în ciuda unor avize negative de la CSM.

După condamnarea, în primă instanță, a soțului său, Giorgiana Hosu a demisionat din fruntea parchetului antimafia și s-a mutat la Parchetul General.

CITEȘTE ȘI: Șefa interimară a DIICOT: România este o țară a criminalității organizate | Oana Pâțu a preluat conducerea parchetului antimafia după demisia Giorgianei Hosu

Până în prezent nu a fost făcută o nouă propunere, decizia urmând a fi luată de noul ministru al Justiției.

Justiția, de la PNL la USR

Pentru prima dată, Ministerul Justiției este condus de un politician de la USR PLUS. Stelian Ion a fost numit în funcția de ministru în Guvernul Cîțu.

CITEȘTE ȘI: Predoiu susține că Ministerul Justiției și-a atins toate obiectivele posibile în anul 2020 / Raportul ministrului după un an de guvernare

Deși, inițial, la șefia instituției trebuia să rămână Cătălin Predoiu (PNL), negocierile politice au transferat ministerul la USR PLUS.

CITEȘTE ȘI: Cătălin Predoiu: Am fi continuat, dacă expertiza de negocieri a USR nu ar fi fost greu de depășit / Cioloș a avut jocuri europene în picioare, noi, ca la negocierile tradiționale de pe Dâmbovița

Legile Justiției și Secția Specială

Fostul ministru, Cătălin Predoiu, a pus în dezbatere publică o serie de proiecte care vizează modificarea legilor Justiției. Cu schimbări de amploare propuse, proiectele se află în dezbatere până în primăvară. De departe, cea mai așteptată măsură este legată de desființarea Secției Speciale, decizie susținută de o parte a magistraturii și a clasei politice.

Alte măsuri importante sunt legate de eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților și reprimirea, de către președinte, a dreptului de a respinge motivat propunerile de numire în funcțiile de procurori-șefi.

CITEȘTE MAI MULTE AICI: Legile Justiției așteaptă noul Parlament. Cum s-au raportat marile partidele la principalele teme din proiectele lui Predoiu

Pandemia și-a pus amprenta pe justiție

Confruntat, și el, cu pandemia de COVID-19, sistemul judiciar a fost nevoit să se adapteze, din mers. În timpul stării de urgență, cele mai multe procese au fost suspendate.

Ulterior, judecata a fost reluată, însă o parte dintre ședințe s-au desfășurat în sistem de videoconferință. De asemenea, nu puține au fost vocile care au acuzat lipsa unor măsuri adecvate de protecție.

CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV | Președintele Judecătoriei Sectorului 5, reacție dură în contextul focarelor de COVID din justiție: Judecătorii sunt la limita rezistenței fizice și psihice. Nu avem timp ca ministrul justitiei să analizeze | Magistratul cere suspendarea parțială a activității

Multe anchete au vizat chiar infracțiuni legate de pandemie. Însă jumătate au și fost, deja, clasate, după cum Main News a arătat, AICI.

Condamnările anului

Față de anii trecuți, în 2020 au fost mai puține condamnări ale unor nume celebre. Printre cei care a ajuns după gratii este Bogdan Olteanu, fost președinte al Camerei Deputaților și fost viceguvernator al Deltei Dunării.

De asemenea, pe final de an, Instanța Supremă a dictat verdictul definitiv în celebrul dosar al retrocedării Fermei Băneasa și a Pădurii Snagov. Paul al României și Remus Truică sunt printre cei găsiți vinovați. Primul a fost, însă, dat în urmărire pentru că nu a fost găsit de polițiști după decizia judecătorilor. Totodată, condamnarea unui avocat în dosar a dus la o revoltă în rândul colegilor acestuia.

CITEȘTE ȘI:  Concluzia controlului ÎCCJ: În dosarul Ferma Băneasa s-a respectat principiul repartizării aleatorii

Bica și Săvulescu, prinși în Italia. Unde au și rămas

Dați în urmărire și prinși în Italia, Dragoș Săvulescu și Alina Bica nu au fost trimiși în România, să își execute pedepsele.

Instanța din peninsulă a respins extrădarea lui Săvulescu și, potrivit unor informații apărute în presă, aceșași lucru s-ar fi întâmplat și în cazul fostei șefe DIICOT.

Dragoș Săvulescu: Curtea de Apel Napoli a dispus executarea pedepsei în Italia și suspendarea executării. Nu-mi ascund dezamăgirea. Suntem extrem de dezamăgiți”, a spus Cătălin Predoiu după decizia în cazul lui Săvulescu.

CITEȘTE ȘI: ANALIZĂ – Controversatele structuri de forță | DIICOT, DNA, DGA, SRI, Poliția și Jandarmeria, măcinate de scandaluri. Negocieri cu interlopi, șefi urmăriți penal, violențe și presupuse abuzuri

Dragnea, inculpat

În iunie 2020, Liviu Dragnea a devenit inculpat în dosarul Tel Drum, instrumentat de Direcția Națională Anticorupție.

Procurorul de caz i-a schimbat încadrarea fostului lider PSD de la acuzația de „folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații” la „instigare la infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații”.

Chiar și așa, deși a mai trecut jumătate de an de atunci, nu a fost dată, încă, o soluție în acest caz.

CITEȘTE ȘI: Iubita lui Liviu Dragnea, audiată la DNA

Foto: ICCJ

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MainNews

FREE
VIEW