🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Anul 2021 a fost unul bogat pentru scena politică din România. Formațiunea care a fost în centrul atenției a fost Partidul Național Liberal (PNL), care a început anul într-o coaliție de guvernare alături de USR și UDMR, și-a ales un nou președinte în persoana lui Florin Cîțu, iar apoi a bătut balma cu PSD, după ani de răfuieli politice, pentru a forma un nou Executiv, după ce Cabinetul Cîțu a fost demis prin moțiunea de cenzură depusă de social-democrați.

Guvernul cu care am început anul 2021, condus de Florin Cîțu, a fost învestit la sfârșitul anului 2020, astfel că primele luni ale anului curent nu s-au remarcat prin scandaluri politice, coaliția părând să meargă bine inițial.

Începutul sfârșitului: Vlad Voiculescu este revocat de la MS

Primul moment-cheie, așa numitul „început al sfârșitului”, al coaliției formată din PNL, USR PLUS și UDMR a fost revocarea unilaterală a lui Vlad Voiculescu din funcția de ministru al Sănătății, după o serie de scandaluri și evenimente nefericite:

• incendiul de la Pavilionul V al Institutului „Matei Balș” din Capitală,
• scandalul referitor la transferul pacienților de la Spitalul Foișor,
• scandalul referitor la transparentizarea campaniei de vaccinare
• și decizia fostului secretar de stat Andreea Moldovan de a publica ordinul prin care s-au schimbat criteriile de carantinare a localităților fără o aprobare în acest sens din partea lui Florin Cîțu.

În data de 14 aprilie, Florin Cîțu anunța pe Facebook că l-a revocat de la șefia Ministerului Sănătății pe Vlad Voiculescu (USR), dar și pe Andreea Moldovan, secretarul de stat în MS care semnase acel ordin.

Florin Cîțu a luat decizia de a-l demite pe Voiculescu fără să se consulte cu partenerii de coaliție.

Deși inițial Dan Barna, la acea vreme vicepremier și co-președinte al USR PLUS, susținea că Florin Cîțu nu mai are susținerea formațiunii pe care o conducea, acesta a acceptat să fie interimar la MS.

După revocarea lui Voiculescu fără consultări în interiorul coaliției, cele trei partide de la guvernare au reușit să ajungă la consens după mai multe serii de negocieri și declarații contradictorii, astfel că au semnat un protocol prin care să fie evitate astfel de situații pe viitor. Promisiunea nu a durat mai mult de câteva luni.

Ioana Mihăilă a fost apoi numită la șefia Ministerului Sănătății.

Ruptura din PNL și victoria lui Cîțu

Pe 30 mai, Florin Cîțu, premier la acea vreme, anunța că va candida la șefia PNL, lucru care a dus la o ruptură între el și Ludovic Orban, liderul PNL de atunci. Partidul Național Liberal s-a împărțit apoi în două tabere – tabăra Orban și tabăra Cîțu.

Astfel, toată vara – până la Congresul PNL din 25 septembrie, când a fost ales Florin Cîțu noul președinte al PNL – a fost marcată de schimburi de replici și atacuri lansate dinspre o tabără spre alta.

De exemplu, Alexandru Nazare, susținător al lui Ludovic Orban, a fost demis unilateral de Florin Cîțu din funcția de ministru al Finanțelor pe data de 8 iulie. La finalul ședinței de guvern de atunci, Cîțu afirma că i-a cerut demisia lui Nazare după o discuție cu liderii coaliției de la guvernare, lucru infirmat, în schimb, de Ludovic Orban, care era liderul PNL atunci.

Nazare acuza, la acea vreme, că decizia premierului ar fi avut legătură cu alegerile din PNL, având în vedere că fostul ministru al Finanțelor era din tabăra Orban.

Adrian Oros, fostul ministru al Agriculturii și susținător al lui Orban, și-a dat demisia imediat după Congresul din 25 septembrie, în urma căruia Florin Cîțu a fost ales președintele PNL.

Și USR și-a ales noua conducere: Dacian Cioloș

Și la USR au avut loc alegeri pentru șefia formațiunii, conduse până atunci de Dacian Cioloș și Dan Barna. Dacian Cioloș a câștigat, la 1 octombrie, șefia partidului, care atunci a devenit din USR PLUS doar USR. Cioloș a fost și câștigătorului primului tur al alegerilor interne.

În primul tur a candidat și Irineu Darău, senator susținut, printre alții, de primarul Brașovului, Allen Coliban.

În schimb, tabăra lui Barna a fost victorioasă la alegerile pentru Biroul Național al formațiunii, după ce la alegerile interne a obținut 13.643 de voturi (57,32%), echipa noului președinte, Dacian Cioloș, – 8.001 voturi (33,61%) și echipa Darău – 2.110 voturi (8,86%).

R.I.P. Coaliția PNL-USR-UDMR

La 1 septembrie începe un nou scandal în coaliția de guvernare PNL-USR-UDMR, care pe parcursul a două luni avea să pună cruce guvernării liberalilor alături de cei din USR. Atunci, pe ordinea de zi suplimentară a ședinței de guvern, premierul a adăugat proiectul „Anghel Saligny”, așa-numitul PNDL 3, criticat aspru de partenerii de coaliție din USR.

Argumentând că Stelian Ion l-ar fi șantajat și ar fi încercat să blocheze avizarea proiectului, Florin Cîțu a anunțat că l-a demis pe cel care ocupa funcția de ministru al justiției chiar în acea seară, devenind al doilea ministru USR demis din cabinet, după Vlad Voiculescu.

Reacțiile partenerilor de guvernare au venit imediat, iar pe 3 septembrie USR PLUS a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Florin Cîțu, care a fost citită în ședința plenului comun din 9 septembrie.

În plus, miniștrii USR din Guvern, printre care și Dan Barna, și-au dat demisia, locul lor fiind luat de ceilalți miniștri PNL, cu mandate interimare, de 45 de zile. Ca răspuns, premierul de atunci Cîțu a demis secretarii de stat, prefecții și subprefecții propuși la începutul anului de către formațiunea condusă de Barna și Cioloș.

Căderea lui Cîțu după 10 luni de guvernare

Reprezentanții USR PLUS au transmis în repetate rânduri că singura cale pentru revenirea formațiunii alături de PNL și UDMR la guvernare o reprezintă înlocuirea lui Florin Cîțu din funcția de premier.

Dar PNL nu a cedat și a transmis în repetate rânduri că îl susține pe Cîțu pentru conducerea Executivului.

După ce scandalul s-a mutat la CCR, PSD a depus o altă moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Cîțu, care a fost adoptată în data de 5 octombrie.

PNL a bătut palma cu PSD

După ce Guvernul Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură, liberalii s-au văzut nevoiți să negocieze din nou cu partidele, pentru a forma o majoritate în Parlament. Spre surprinderea tuturor, negocierile cu cei de la USR nu au avut rezultatul scontat, deși principala solicitare a partidului condus de Cioloș a fost înlocuirea lui Cîțu din fruntea Executivului.

Dacian Cioloș a fost desemnat, în urma consultărilor dintre partide și președintele Klaus Iohannis, pentru funcția de premier, însă Cabinetul Cioloș nu a primit susținerea necesară în Parlament, astfel că nu a fost învestit.

După o nouă rundă de negocieri, este propus Nicolae Ciucă, care are susținerea PNL să negocieze pentru un guvern minoritar PNL-UDMR. Când devine clar, în urma numeroaselor declarații politice, că Guvernul propus nu va primi votul de încredere al parlamentarilor, Ciucă îș depune mandatul de premier desemnat.

Ulterior, PNL reia negocierele cu partidele și „flexibilizează mandatul” de negociere, renunțând la ideea unui guvern minoritar. Prin urmare, partidul condus de Florin Cîțu are negocieri atât cu PSD, condus de Marcel Ciolacu, cât și cu USR, condus de Dacian Cioloș

După săptămâni de negocieri și la aproape două luni de criză politică, PNL bate palma cu PSD pentru formarea unui nou Guvern, alături de UDMR și cu sprijinul minorităților naționale, lăsându-i pe cei din USR în opoziție.

Guvernul Ciucă a fost învestit

După alte zile de negocieri, PSD și PNL stabilesc modul în care vor guverna în următorii ani, alegând varianta unui premier prin rotație, schimbat la un an și jumătate. Prima rotație revine PNL, care l-a susținut pe Nicolae Ciucă.

În schimb, pentru că PSD nu a dat primul premier, social-democrații s-au ales cu cele mai puternice ministere – cel al Finanțelor, al Sănătății, Ministerul Apărării sau cel al Economiei, ca să dăm câteva exemple.

După aproape două luni de guvernare interimară și trei luni de criză politică, România are din nou un guvern cu puteri depline, după ce Parlamentul a votat, în 25 noiembrie, în favoarea învestirii cabinetului condus de Nicolae Ciucă.

Orban a demisionat din PNL și și-a făcut un nou partid

După înfrângerea suferită în lupta pentru șefia partidului la Congresul din luna septembrie și ca urmare a deciziei de formare a unei alianțe cu PSD, Ludovic Orban a demisionat din Partidul Național Liberal, fiind urmat de alți 16 parlamentari.

Inițial, el demisionase de la șefia Camerei Deputaților și se dezafiliase de grupul parlamentar al PNL. La fel au făcut și cei 16 deputați și senatori liberali care s-au dezafiliat și ei de grupurile parlamentare ale PNL.

Însă după ce PNL a ales să meargă la guvernare cu PSD, Ludovic Orban a demisionat și din partid, iar în 14 decembrie acesta a anunțat înființarea unui nou partid politic – „Forța Dreptei”. De altfel, el a depus, în 20 decembrie, la Tribunalul Bucureşti, solicitarea de înregistrare a partidului Forţa Dreptei.

Demisia primului ministru din guvernul PNL-PSD

La jumătatea lunii decembrie a venit și prima demisie din Cabinetul PNL-PSD-UDMR. Florin Roman a anunțat miercuri, 15 decembrie, că demisionează din funcția de ministru al Digitalizării, după controversele privind CV-ul său –  o carte scrisă de el și trecută în CV, de negăsit; lucrarea de master, plagiată și licența de la Babeș-Bolyai, care este de fapt o diplomă de absolvire.

Arestarea lui Cîțu din SUA

Să nu uităm că în această vară, când premier era încă Florin Cîțu, Mediafax a relatat că acesta a fost arestat în Statele Unite. Florin Cîțu a fost prins pe data de 3 decembrie 2000, la ora 2:08, de polițiștii din orașul Ames, statul Iowa, conducând mașina pe care o deținea, un Ford Probe, de pe o parte pe alta a drumului.

În plângerea și declarația pe propria răspundere, întocmită chiar pe 3 decembrie 2000, autoritățile americane notau că Florin Cîțu a fost prins pe Lincoln Way de pe Podul Squaw Creek, orașul Ames, din Comitatul Story, conducând o mașină sub influența băuturilor alcoolice în timp ce avea o alcoolemie peste 0,161 (BAC), în condițiile în care limita legală era de 0,08.

Pe 26 februarie 2001, judecătorul pronunţă decizia de condamnare a lui Florin Cîţu: 2 zile de închisoare în Penitenciarul Story County, îi scade perioada reţinerii iniţiale, îi dă peste 1.300 dolari amendă şi îi cere să contacteze şeriful pentru executarea pedepsei şi să plătească masa şi camera din penitenciar dacă este nevoie. Lui Cîțu i se acordă termen până a doua zi să plătească amenda.

În plus, tot Mediafax a relatat ulterior că Florin Cîțu ar fi fost chemat în judecată pe 21 iulie 2008, în Iowa, pentru o datorie de 6.698 dolari pe care nu ar fi achitat-o către Maryland National Bank.

Potrivit răspunsurilor obținute de sursa citată, al doilea dosar a fost respins pentru că „domnul Cîțu nu a putut fi localizat pentru a primi notificarea procesului”.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp