Mircea Geoană: Informaţiile indică riscul unei acţuni militare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat luni, 21 februarie, că informațiile pe care le deține Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord indică riscul unei acţuni militare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.
„Informaţiile pe care le avem indică riscul unei acţuni militare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Sperăm că Federaţia Rusă, în al doisprezecelea ceas, să înţeleagă că diplomaţia şi dialogul sunt preferabile conflictului şi tensiunii şi consecinţelor severe pe care Federaţia Rusă le va avea de suportat dacă decide să invadeze Ucraina (…) situaţia rămâne la fel de tensionată.
Mobilizarea forţelor militare ruse rămâne la fel de masivă, în pofida declaraţiilor făcute la nivelul cel mai înalt de Federaţia Rusă. Nu observăm pe teren dezescaladare ci, dimpotrivă, un set de acţiuni care indică un nivel de pregătire care seamănă cu ceva iminent. Nu ştiu încă dacă ordinul a fost dat sau nu, sperăm că nu a fost dat, pentru că asta ar reprezenta într-adevăr o criză severă, la care Ucraina va avea de suferit la fel ca şi Federaţia Rusă”, a afirmat Mircea Geoană, citat de News.ro, la emisiunea Talk News de la Profit TV.
Putin recunoaște independența Donbas
Kremlinul a anunțat luni seara, 21 februarie, că Vladimir Putin, președintele Rusiei, va recunoaşte independenţa regiunilor separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk.
Președintele rus Vladimir Putin le-a spus, luni, liderilor Franței și Germaniei că intenționează să semneze în cursul zilei de astăzi un decret de recunoaștere a celor două republici separatiste pro-ruse din estul Ucrainei, a anunțat luni seară Kremlinul într-un comunicat, citat de The Guardian.
„În viitorul apropiat, președintele intenționează să semneze decretul”, a precizat Kremlinul.
Potrivit sursei citate, cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron „și-au exprimat dezamăgirea față de această evoluție a situației”, dar „și-au indicat disponibilitatea de a continua discuțiile”.
Anterior, luni, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că Rusia ar încălca acordurile de pace de la Minsk din 2015 dacă ar recunoaște independența republicilor rebele din estul Ucrainei.
Liderul german a avertizat că „un astfel de pas ar fi o contradicție flagrantă a acordului de la Minsk pentru o soluționare pașnică a conflictului din estul Ucrainei și o încălcare unilaterală a acestor acorduri din partea Rusiei”, a declarat Scholz în cadrul unei convorbiri telefonice cu Vladimir Putin.
De asemenea, luni seară, UE l-a îndemnat pe Putin să nu recunoască Donbasul (Doneţk şi Lugansk) ca fiind independent.
„Îi cerem președintelui Putin să respecte dreptul internațional și acordurile de la Minsk și ne așteptăm ca acesta să nu recunoască independența oblasturilor Lugansk și Donețk”, a declarat șeful diplomației UE, Josep Borrell, în fața jurnaliștilor după o reuniune a miniștrilor de externe ai UE la Bruxelles.
Context
Când fostul președinte al Ucrainei, Viktor Yanukovich, a refuzat să semneze pactul politic și economic cu Uniunea Europeană în anul 2013, cetățenii din întreaga țară au ieșit în stradă și au denunțat apropierea sa de Federația Rusă, în încercarea de a face autoritățile de la Kiev să înțeleagă că își doresc să lase în urmă orice relație cu Estul și să înceapă un nou capitol, de data asta alături de Europa.
Intervenția forțelor de ordine a dat startul uneia dintre cele mai sângeroase mișcări de stradă, iar ceea ce avea să fie doar un protest pașnic s-a transformat într-o revoluție. Sute de protestatari au fost uciși atunci de gloanțele celor care ar fi trebuit să îi protejeze, iar alte mii au fost rănite în ciocnirile violente.
Deși, într-un final, Yanukovich a demisionat, țara a fost slăbită din toate punctele de vedere. A fost contextul potrivit ce i-a permis Federației Ruse să profite, separatiștii pro-ruși începând la rândul lor mai multe acțiuni de protest, încheiate cu implicarea armatei ruse și anexarea Crimeei și a regiunilor Donețk și Lugansk.
Generalul Ștefan Dănilă, fost șef al Armatei Române, a explicat, pentru Main News, că scenariul din anul 2022 este asemănător cu anul 2014, când, după ce a recunoscut independența Crimeei, Rusia a anexat peninsula de la Marea Neagră.
Pe 15 februarie, Duma de Stat a Federației Ruse a aprobat proiectele de rezoluție pentru recunoașterea independenței republicilor Donețk și Lugansk.
„Cred că, odată cu decizia Dumei de Stat, greul abia începe. Acțiunile Federației Ruse împotriva Ucrainei se vor concentra, într-o primă etapă, pe zonele din Est și din Sud, dar acest lucru nu este singura parte din planul Kremlinului. Rusia încearcă să distrugă independența Ucrainei, având în vedere planul lor pentru a crea noi sfere de influență în Europa sau a le restaura pe cele vechi”, a spus Volodymyr Ariev, parlamentar ucrainean, în cadrul unui interviu acordat Main News.
Duminică, oficialii Statelor Unite ale Americii au avertizat că Vladimir Putin s-ar fi hotărât să invadeze Ucraina, iar recunoașterea independenței regiunilor Donețk și Lugansk ar putea reprezenta formalizarea deciziei.
Foto: Inquam Photos / George Călin
Comentarii