🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Klaus Iohannis a anunțat, după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de miercuri, 26 ianuarie, că proiectele legate de securitatea României vor fi urgentate, în contextul tensiunilor de la granița Ucrainei cu Federația Rusă. Președintele a dat asigurări că niciun cetățean nu trebuie să se teamă de consecințele unui posibil conflict armat în Estul Europei.

„România are peste 600 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina și trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu. Actuala criză de securitate creată de Rusia nu este doar despre Ucraina, nu este doar despre securitatea regională la Marea neagră și nici măcar despre securitatea europeană, ci este despre securitatea întregului spațiu Euro-Atlantic”, a declarat, miercuri, președintele Klaus Iohannis.

Președintele a afirmat că escaladarea tensiunilor și consolidarea masivă a prezenței militare a Federației Ruse în proximitatea Ucrainei și în regiunea Mării Negre afectează stabilitatea și securitatea pe plan internațional.

„Aceste demersuri ale Rusiei reliefează posibilitatea folosirii forței împotriva Ucrainei, cu toate consecințele care pot decurge de aici. De asemenea, acțiunile recente ale părții ruse, prin propunerile înaintate în luna decembrie, încearcă să modifice în mod inacceptabil parametrii arhitecturii europene de securitate”, a adăugat Iohannis.

Măsurile pregătite de România

Șeful statului susține că, în cadrul CSAT, a fost analizată o gamă întreagă de acțiuni potențiale îndreptate împotriva țării noastre, de la atacuri cibernetice, la utilizarea energiei pentru a atinge obiective politice sau folosirea dezinformării și a propagandei.

Klaus Iohannis a anunțat că vor fi continuate demersurile concrete pentru creșterea prezenței Aliate și a Statelor Unite ale Americii pe teritoriul României, iar Guvernul și instituțiile cu atribuții în domeniu trebuie să fie pregătite să gestioneze eventualele fluxuri de migranți sau efectele negative ale unui posibil conflict militar în domeniile economic, energetic și financiar-bancar.

Mai mult, procedurile de revizuire a proiectelor de lege ce țin de securitatea națională, incluse în Planul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru 2020-2024, vor fi urgentate.

„Șeful Statului Major a prezentat astăzi în CSAT un plan de măsuri care vine în completarea, în continuarea planurilor deja existente, armonizate cu NATO, și care vor avea ca rezultat o pregătire corespunzătoare a României pentru orice scenariu. Acest plan a fost aprobat de CSAT”, a precizat șeful statului.

Prezența trupelor NATO pe teritoriul României

Klaus Iohannis arată că prezența trupelor NATO pe teritoriul României și, în general, pe flancul Estic, reprezintă un răpuns defensiv la riscurile, amenințările și provocările de securitate din regiune.

„Dialogul diplomatic trebuie să aibă un rol primordial în detensionarea situației actuale și este important ca acesta să continue. Discuțiile recente cu Federația Rusă, inclusiv cele din cadrul Consiliului NATO-Rusia, au permis prezentarea detaliată a abordării NATO față de situația de securitate actuală, insistând asupra obiectivului clar al dezescaladării”, a menționat șeful statului.

Președintele a vorbit și despre eventualele sancțiuni pregătite de NATO și Uniunea Europeană pentru Federația Rusă, în cazul unei invazii, menționând că vor avea consecințe masive și costuri serioase pentru autoritățile de la Moscova.

„România, ca membru al NATO, care este cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, se bucură în prezent de toate garanțiile de securitate și nu este cazul ca vreun cetățean al României să se teamă. Îi asigur pe cetățenii României că suntem angajați împreună cu aliații și partenerii noștri să discutăm, să decidem și să punem în practică cele mai eficiente măsuri pentru siguranța noastră, a tuturor”, este concluzia lui Klaus Iohannis.

Context

Din punct de vedere diplomatic, tensiunile dintre Federația Rusă și Ucraina au crescut treptat pe parcursul anului 2021. Informațiile prezentate de mass-media occidentală și de autoritățile de la Kiev arată că rușii au peste 100.000 de trupe la graniță, ce ar aștepta „undă verde” din partea Kremlin-ului pentru o invazie ce ar urma să vină undeva la jumătatea lunii ianuarie – începutul lunii februarie, în 2022.

Doar că în Ucraina, situația este diferită. Pentru cetățenii ucraineni, „primăvara rusă” din 2014, când Moscova a ocupat Crimeea și o parte din regiunile Donetsk (inclusiv orașul ce poartă numele regiunii) și Lugansk, a fost începutul unui război care încă e departe de a se fi terminat. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) raportează aproape zilnic încălcări ale armistițiului în Estul Ucrainei.

La finalul anului 2021, oficialii de la Moscova au publicat un set de cerințe pentru securitatea Europei, care ar urma să reintroducă regiunea în era sferelor de influență:

• Încetarea extinderii NATO în Estul Europei și demersurilor pentru aderarea Ucrainei la Alianță;
• Să nu mai aducă trupe și arme suplimentare în țările care nu erau membre NATO în anul 1997, decât în situații excepționale, cu acordul Rusiei și al membrilor NATO (menționăm că nicio țară din Estul Europei nu era membru NATO în 1997, inclusiv România);  Să renunțe la orice activitate militară NATO în Ucraina, Estul Europei, zona Munților Caucaz și Asia Centrală;
• Exercițiile militare să fie desfășurate cu participarea unei singure brigăzi militare și într-o zonă agreată și de Rusia;
• Să confirme că Rusia și SUA nu sunt adversari și să se pună de acord pentru rezolvarea pașnică a tuturor conflictelor;
• Să fie de acord că nici Rusia, nici SUA, nu pot trimite rachete nucleare în afara teritoriului lor național;
• Să fie create linii de contact direct, în caz de urgență;
• Să nu creeze condiții ce ar putea fi percepute drept amenințare de către cealaltă parte;

Anul 2022 a început cu o serie de întâlniri diplomatice pe axa Washington-Moscova-Bruxelles, la care au participat reprezentanți ai SUA, Federației Ruse și ai NATO. Discuțiile s-au axat, în principal, pe cerințele Rusiei. Prima a avut loc la Geneva, între SUA și Federația Rusă, urmată de alte două Summit-uri, unul în cadrul NATO și altul în cadrul OSCE, pe 12, respectiv 13 ianuarie.

Deși Aliații au respins din start o parte dintre garanțiile cerute de Moscova, ce țin de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a statelor din Europa, SUA și Uniunea Europeană au transmis că vor răspunde în scris la toate cerințele Rusiei.

Totodată, SUA și UE pregătesc o serie de sancțiuni ce ar urma să fie aplicate Federației Ruse în cazul în care invadează Ucraina. Printre acestea se numără decuplarea băncilor ruse din sistemul SWIFT, folosit la nivel global pentru comunicarea interbancară, sau sancțiuni ce vizează gazoductul Nord Stream 2.

NATO a anunțat, luni, că țările membre ale Alianței Nord-Atlantice urmează să trimită avioane și nave în Estul Europei, pentru a consolida regiunea, în fața amenințărilor legate de o posibilă invazie a Federației Ruse în Ucraina. Dar Alianța Nord-Atlantică și SUA exclud o posibilă implicare militară directă în Ucraina, decât în cazul în care una dintre țările aliate este atacată.

În tot acest timp, oficialii de la Moscova infirmă orice zvon legat de un posibil conflict militar și dau vina pe oficialii SUA și NATO că ar adânci criza din Estul Europei.

Reportajele realizate de jurnaliștii Main News în Ucraina pot fi accesate aici: 

Amenințarea invaziei Rusiei, văzută prin ochii ucrainenilor: Nu am încredere în politicieni, ci doar în armata noastră

Ucraina, între Uniunea Europeană și Rusia: Dacă noi picăm, nimic nu îl va opri pe Putin

Între viață și moarte. Dramele unor preoți prinși la mijloc în războiul din Estul Ucrainei

Sursă foto: Inquam Photos / George Călin

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp