Procurorul general al României, Gabriela Scutea, susține, într-un interviu acordat Mainnews.ro, că ancheta în „cazul Gerota” nu a fost încă finalizată, durata procedurii fiind condiționată inclusiv de starea de sănătate a fostului polițist aflat sub investigație. Totodată, magistratul afirmă că au fost deschise 987 de dosare în legătură cu răspândirea noului coronavirus. Din acestea, 602 se află încă în lucru, iar 359 au fost clasate. Într-un număr de 60 de dosare a fost dispusă începerea urmăririi penale in personam, cercetările vizând 79 suspecți sau inculpați. 

Redam integral prima parte a interviului acordat de Gabriela Scutea:

Main News: Există în spațiul public vehiculată ideea că spitalele ar plăti bani rudelor unor pacienți decedați  pentru a fi declarată ca o cauză de deces COVID-19. Ați primit plângeri care să semnaleze așa ceva?

Gabriela Scutea: Noi avem un ordin instituit de la începutul stării de urgență pentru monitorizarea cauzelor care sunt înregistrate cu diverse obiecte în legătură cu evoluția COVID. Din monitorizarea cauzelor, așa cum au început să fie administrate probe și să se contureze, această tipologie nu a ieșit în evidență. Până la urmă trebuie să ne gândim, dacă există un astfel de demers, dacă vin persoane spre organele de urmărire penală. Ceea ce se perpetuează la nivel de discuție publică, am auzit-o și eu personal, în legătură cu persoane internate în municipiul București la spitale mari. Cu toate acestea, există reținerea de a merge mai departe, de a spune despre cine se spune că i-au fost propuse sume de bani. Cred că este o modalitate de a pune presiune pe durerea unor familii. Observați, o altă caracteristică rezultată din datele statistice privind evoluția COVID este de reducere a vârstei persoanelor infectate și uneori a victimelor. Sunt multe informații neștiințifice vehiculate în societate, însă, din punctul nostru de vedere, cel mai important este să respectăm toate recomandările cu caracter medical. 

Main News: Duminică este anunțat un protest în Piața Victoriei împotriva măsurile instituite de Guvern. Considerați că astfel de comportamente ar putea atrage o anchetă penală?

Gabriela Scutea: Pentru instituția noastră rolul nu este să ne pronunțăm cu privire la orientarea în care libertatea de opinie este folosită. Dacă am putea pune în discuție eventuale conotații penale ale unui astfel de demers ele vor apărea eventual ulterior, în momentul în care pot să se contureze aspecte referitoare la incitarea la violență, incitare în legătură cu nerespectarea măsurilor de prevenire, dar acestea le vom vedea ulterior.

Main News: Câte cauze ce au ca obiect achizițiile publice sunt deschise în acest moment? 

Gabriela Scutea: Sunt 38 de cauze raportate public de Direcția Națională Anticorupție și s-au mai înregistrat ulterior. Nu cred că în acest moment au depășit 44-45 de cauze. La nivelul DNA informația este foarte bine centralizată și monitorizată în așa fel încât să nu existe suprapuneri în investigații și eventualele elemente conexe între o investigație deschisă ipotetic la Constanța și una deschisă în București să fie identificate din timp și cercetările să fie canalizate înspre un singur procuror. Aceste investigații de materiale sanitare folosite în contextul epidemiei COVID sunt foarte sensibile, inclusiv din punct de vedere juridic. Trebuie să ne raportăm, în ipoteza în care avem în vedere abuzul în serviciu prevăzut de legea 78, la identificarea unei dispoziții, a unei obligații, sau atribuții de serviciu, prevăzută într-o lege de către o persoană care este funcționar public și ulterior să ne raportăm la elemente de determinare a urmării, respectiv de obținere a unui folos de către o altă persoană. Există și elemente care se referă la infracțiuni de corupție în varianta lor clasică, respectiv pretinderea unor sume de bani, bunuri sau valori, în așa fel încât probatoriul impus pentru acestea este mai simplu de administrat. Practic sunt direcții de orientare a obținerii probelor specifice pentru infracțiunile asimilate celor de corupție. Am constatat din discuțiile cu procurorul șef al DNA că există mobilizarea și eficientizarea activității specialiștilor din cadrul DNA pentru a efectua toate acele constatări de specialitate care să pună cauza pe un făgaș și atunci când să formuleze acuzații împotriva unor persoane.

Main News: Având în vedere acuzațiile grave aduse în spațiul public împotriva lui Adrian Ionel, director al Unifarm, au fost voci care s-au întrebat de ce nu s-a optat pentru reținere.

Gabriela Scutea: Asupra strategiei de anchetă a colegilor mei nu pot să comentez, chiar dacă în cadrul informărilor pe care le am cu colegii din DNA există întrebări, de genul celei pe care o formulați dumneavoastră, și răspunsuri. Dar există în anumite momente strategii pentru desfășurarea ulterioară a cercetărilor. Fără a mă referi la dosarul directorului Unifarm, vă spun că în momentul în care o cauză intră pe făgașul măsurilor preventive privative de libertate, arest la domiciliu sau arestare preventivă, intervine o condiționare a termenelor dată de prezentare în instanță a dosarului, indisponibilitatea persoanei pentru a participa la anumite activități de urmărire penală în același timp cu procedurile care se desfășoară în fața instanței. Până la urmă, din perspectivă teoretică, o măsură preventivă mai ușoară niciodată, în cadrul evoluției unei cauze, nu exclude posibilitatea să se ajungă la o măsură preventivă mai grea. La acest lucru s-a ajuns în cauze de tipul celor de la DNA atunci când au existat încercări de ascundere a probelor sau de influențare a unor persoane.

Main News: Aveți în instrumentare un dosar penal privind un angajat al ADP Sector 4, cunoscut public sub denumirea de „cazul Gerota”. În ce stadiu este acest dosar?

Gabriela Scutea: În „cazul Gerota” urmărirea penală se desfășoară încă cu privire la faptă. Nu au rezultat elemente care să conducă deodată la punerea sub învinuire a persoanei vizate. Este în continuare un subiect deschis, în funcție de administrarea probelor. Atât cât pot să comentez față de opțiunea colegului meu care supraveghează cercetările, trebuie să evidențiez că durata procedurii a depins inclusiv de starea de sănătate a persoanei vizate prin investigații, fiind infectată cu COVID. Am avut prima dată perioada de spitalizare, apoi am avut perioada în care s-a aflat în măsuri de izolare, ulterior s-au administrat acte de urmărire penală într-un ritm mai susținut. Colegul meu nu a fost în situația să introducă pauze în cadrul cercetărilor, cu atât mai mult cu cât acestea s-au efectuat sub supravegherea lui de către organele de poliție. Ne-am ridicat suficiente probleme de natură teoretică. Pe baza cazului Gerota am constat faptul că în definiția articolului 352 zădărnicirea combaterii bolilor, dinainte de modificarea prin OUG 28/2020, practic eram puși în situația de nu putea solicita instanței de judecată sau de a dispune noi, atunci când era posibil conform legii, metode speciale de cercetare, de tipul supravegherii tehnice sau alte tipuri de date. Pe cale de consecință, au fost relații pe care le-am solicitat unor instituții din afara sistemului judiciar, din afara sistemului medical, care contribuie la soluționarea cauzei, dar starea de urgență a temporizat în mod obiectiv și răspunsurile oricăror instituții cu care am colaborat. 

Main News: În „dosarul Suceava” procurorii deja au identificat primii suspecți. Sunteți mulțumită de mersul anchetei în acest caz și când am putea avea primele trimiteri în instanță?

Gabriela Scutea: Vreau să vă precizez un punct important care sper să caracterizeze toată poziția mea în calitate de procuror general. Cu excepția dosarelor în care sunt dispuse măsuri preventive și avem un orizont temporal determinat prin lege, șase luni, restul activităților nu vor avea din partea mea o dispoziție de a fi terminate într-un anumit termen. Ne așteptăm ca acest dosar să fie soluționat respectând toate principiile statuate de Codul de procedură penală, între care al echitabilității procedurii, al aflării adevărului, într-un termen rezonabil, existând o presiune socială pentru aflarea elementelor care pot conduce la stabilirea vinovăției unei persoane sau mai multor persoane.

Avem patru suspecți. Sunt mulțumită de modul în care a existat coordonare și mobilizare la Parchetul din Suceava, cu atât mai mult că această cauză este una de competența de urmărire a procurorului. Colegii mei de la Suceava s-au constituit într-un grup de doi procurori care instrumentează dosarul. Lucrează în mod constant. În mod evident nu pot să apară sincope determinate de posibilul concediu sau absența temporară a unuia dintre ei. Au în vedere acte pe care le-au delegat organelor de urmărire penală. Contextul epidemiologic de la Suceava este unul deosebit de sensibil. A fost nevoie să își amenajeze două spații speciale de audieri. A fost nevoie să aștepte anumite persoane să iasă din măsurile de izolare și să efectueze, într-o primă fază, o triere a martorilor pe care urmau să îi audieze din punct de vedere al importanței lor pentru desfășurarea ulterioară a cercetărilor. Pentru că, așa cum spunem noi, trebuie să îți stabilești o variantă de anchetă, un scenariu de anchetă pe care să avansezi. Exemplific cu ipoteza medicului care i-a convocat în ședință pe toți ceilalți, să identifici persoanele care știau că alte persoane sunt deja infectate sau prezintă simptome, iar astfel să creezi toate probele pentru elementul de vinovăție, însemnând atitudinea subiectivă și nu antepronunțare sau orice speculație din partea noastră cu privire la rezultatul final al procesului penal. De aceea, când a fost necesar, noi am transmis colegilor de la Suceava că discuțiile și coordonarea din punct de vedere al facilitării modului de administrare a unor probe, de obținere a unor relații dacă se va impune, va fi asigurat din partea noastră. O întâlnire de lucru a existat, în cursul acestei săptămâni, între prim-adjunctul procurorului general și colegii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava și nu au fost identificate dificultăți în desfășurarea ulterioară a anchetei. Fără o perspectivă din partea colegilor mei nu pot să angajez stabilirea unui termen de soluționare.

Main News: Câte dosare care au avut ca obiect zădărnicirea combaterii bolilor au fost deschise de la începutul epidemiei? 

Gabriela Scutea: La data de 9 iulie 2020 se mai aflau în lucru pe rolurile parchetelor de pe lângă curțile de apel și a unităților din subordine un număr total de 602 dosare în legătură cu răspândirea SARS-CoV-2 și a diferitelor măsuri dispuse în această perioadă. În contextul articolului 352 (n. r. – zădărnicirea combaterii bolilor) sunt deschise 406 dosare și 195 de dosare pentru infracțiunea de fals în declarații. În marea majoritate a cauzelor se efectuează acte de urmărire penală in rem, iar într-un număr de 60 de dosare a fost dispusă începerea urmăririi penale in personam, cercetările în cauzele din această ultimă categorie vizând 79 suspecți sau inculpați. 21 de dosare au fost soluționate prin trimitere în judecată, iar alte cinci prin acorduri de recunoaștere a vinovăției. De asemenea, din totalul de 987 dosare deschise în toată perioada, 359 de dosare au fost soluționate prin clasare. Cele care au fost soluționate prin clasare relevă un aspect, multe din dosarele deschise la începutul stării de urgență au vizat acea condiție, dacă nerespectarea a avut ca urmare infectarea unor persoane, ori aceasta nu s-a materializat.  Probatoriul administrat în cauzele noastre s-a bazat pe anchetele epidemiologice și nefiind confirmate aceste consecințe nu a existat un motiv legal să continuăm urmărirea penală cu privire la persoane.

Începând de săptămâna trecută, când a fost pronunțată decizia CCR referitoare la instituirea măsurilor de carantină prin ordin al Ministrului Sănătății, constatăm că trebuie să rezolvăm o problemă de drept. Noi avem astfel de dosare deschise pentru articolul 352 în forma primului alineat, persoanele care nu au respectat măsura de carantină, și în acest fel observăm că este o infracțiune care nu este condiționată de producerea unui rezultat. Persoane care erau carantinate, fie în spital,fie în zone speciale, în unități de carantină, unități hoteliere, au părăsit aceste imobile sau instituții și au fost deschise dosare penale. În urma deciziei CCR, categoric măsura carantinei neavând un caracter  legal, nederivând din lege, ne pune și nouă probleme cu privire la necesitatea dispunerii clasării în astfel de cauze. Analizăm în acest moment și perspectiva continuării unor investigații din punct de vedere al articolului 352 alineatul 2, în sensul nerespectării măsurilor de prevenire, dar, cu acea virgulă, dacă au avut ca urmare răspândirea virusului, ceea ce presupune anchetă epidemiologică și o altă turnură a investigațiilor, pentru că unele din tipologiile pe care le-am observat în cadrul raportărilor noastre interne se referă la persoane care erau carantinate în zone cu potențial al răspândirii virusului. Unul din dosarele pe care le-am identificat este de la Țăndărei, și acolo fusese stabilită existența unui focar de infecții.

Aș mai afirma, referitor la dosarele deschise în timpul stării de urgență, ni s-au conturat și tipologii diferite în funcție de zona constatării infracțiunilor. Pe toată zona de vest avem dosare deschise ca urmare a declarațiilor false făcute la frontieră. Au fost persoane care au ascuns punctul de plecare al deplasării lor, Belgia, unde situația era mai dificilă, sau Olanda, și indicau niște puncte de plecare care nu erau zone roșii la momentul intrării lor pe teritoriul național. Pe cale de consecință, peste tot s-a conturat câte un specific. Am avut în județele care nu sunt sunt de frontieră multe dosare legate de falsul în declarații cu privire la adeverințele de la locul de muncă și motivele deplasării lor în scop de serviciu. 

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp