🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Președintele Judecătoriei Sectorului 5, Aurelian Murgoci, susține, într-un interviu acordat Mainnews.ro, că Ministerul Justiției a pus la dispoziția instanțelor din Capitală un ”număr ridicol de limitat” de echipamente de protecție în timpul crizei COVID-19. Magistratul critică instituția și acuză subfinanțarea sistemului. Judecătorul susține că lista dosarelor care trebuie judecate în timpul stării de urgență, stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii, este prea lungă.

Redam integral interviul acordat de Aurelian Murgoci:

Main News (MN): Cum a schimbat pandemia activitatea instanței pe care o conduceți?

Aurelian Murgoci (AM): Pandemia existentă la acest moment a presupus o reorganizare a activităţii întregii instanţe. A trebuit să refacem toate planificările, să gândim noi circuite ale documentelor şi dosarelor şi să luăm măsuri pentru limitarea interacţiunilor dintre persoane.

”Persoanele izolate nu au fost testate”

MN: La Judecătoria Sectorului 5 a fost confirmat un caz de infectare cu COVID-19, vorbim de o grefieră. Cum se simte și care este situația celor cu care a intrat în contact?

AM: Într-adevăr, o grefieră de la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a fost testată pozitiv cu noul coronavirus. Persoanele care au intrat în contact direct cu doamna grefier, 12 la număr, au fost izolate la domiciliu. Perioada de izolare la domiciliu s-a finalizat la acest moment şi toţi contacţii direcţii au o stare de sănătate bună, la fel ca şi doamna grefier care a fost testată pozitiv. Sunt, totuşi, dezamăgit de faptul că persoanele care s-au aflat în izolare la domiciliu nu au fost testate. Apreciez că în România nu avem o imagine reală asupra numărului de cazuri de infectare cu noul coronavirus, deoarece sunt testaţi preponderent medicii, asistenţii şi persoanele deja infectate, aflate în spital. Persoanele care sunt asimptomatice sau care nu au simptome deosebit de grave nu sunt testate. În mod evident, activitatea instanţei a fost afectată de faptul că 12 persoane au lipsit de la serviciu. A trebuit să desemnăm alte persoane care să îndeplinească atribuţiile celor absenţi, ceea ce a condus la o supraîncărcare a activităţii anumitor persoane.

Critici dure pentru Ministerul Justiției

MN: Ministerul Justiției a anunțat distribuirea unor materiale de protecție. Ce echipamente ați primit și cum au fost utilizate? Au fost suficiente?

AM: Ministerul Justiţiei a predat Tribunalului Bucureşti, pentru tribunal şi judecătoriile de sector, 130 de pantaloni de protecţie (atenţie, doar pantaloni), 65 de perechi de mănuşi, 65 de perechi de botoşi şi 0 (zero) măşti de protecţie. Pentru un personal de peste 1000 de persoane. Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a refuzat să primească asemenea echipamente, având în vedere numărul ridicol de limitat, dar şi faptul că de aceste echipamente ar trebui să beneficieze medicii, nu judecătorii, dacă tot sunt aşa de puţine. Prin urmare, noi, judecătorii, am făcut comenzi de măşti de protecţie, de mănuşi şi de dezinfectant pentru mâini, din banii noştri, iar astăzi beneficiem de ceea ce Ministerul Justiţiei nu a avut capacitatea de a asigura.

”Se judecă mai multe cauze decât ar fi normal”

MN: Perioada stării de urgență a presupus judecarea unui număr limitat de procese. Cum vedeți lista stabilită de CSM?

AM: Numărul total de dosare judecate nu a fost în perioada pandemiei aşa de mic precum se crede. Din contră, aproximativ jumătate din dosarele înregistrate s-au judecat. Este adevărat, în secţia civilă s-au judecat preponderent dosarele în care părţile nu se citează, dar în secţia penală s-au judecat mult prea multe cauze. Părerea mea este că la nivelul celor care au decis ce cauze trebuie judecate nu s-a înţeles exact că infecţia cu noul coronavirus nu este o simplă gripă, ci o boală care poate provoca daune ireversibile sau chiar decesul. Este adevărat, menirea noastră, ca judecători, este aceea de a judeca, de a face dreptate. Dar trăim vremuri fără precedent, în care, dacă ne ambiţionăm să judecăm, putem provoca decesul unor oameni nevinovaţi. Prin urmare, părerea mea este că se judecă mai multe cauze decât ar fi normal pentru protejarea populaţiei. Reamintesc că sănătatea şi viaţa contează mai mult decât statisticile bune.

MN: Câte soluții au fost date în această perioadă?

AM: Nu am o cifră exactă cu soluţiile pronunţate în perioada stării de urgenţă. Cert e că numărul de soluţii pronunţate este aproximativ la jumătate faţă de o perioadă normală. Judecătorii au profitat de această perioadă pentru a redacta sentinţele restante. Spre exemplu, la instanţa noastră numărul de sentinţe restante a scăzut de la 1000 la 300 de când s-a decretat starea de urgenţă. Si probabil va ajunge aproape de 0 la terminarea stării de urgenţă. Unii dintre judecători au venit zilnic la instanţă, alţii au lucrat de acasă în unele zile. Am încercat pe cât posibil să nu fim foarte mulţi la instanţă deodată, motiv pentru care unii judecători vin la serviciu dimineaţa, iar alţi judecători vin la serviciu după-amiază.

Bătăușii din Rahova, audiați prin videoconferință

MN: Cum s-au desfășurat audierile în timpul stării de urgență? Știm că ați avut inclusiv un caz cu un număr mai mare de persoane implicate, ne referim la solicitările de arestare în cazul violențelor din cartierul bucureștean Rahova.

AM: În materie penală, persoanele lipsite de libertate au fost audiate prin videoconferinţă. Nu dispunem de sisteme electronice performante din acest punct de vedere, dar ne-am descurcat cu ce avem. Avem anumite intervale orare în fiecare zi când putem să facem audieri prin videoconferinţă. Într-adevăr, în cazul pretinselor violenţe din cartierul Rahova, cei 7 inculpaţi au fost audiaţi prin videoconferinţă, în sensul că inculpaţii au rămas la secţia de poliţie, nu au fost aduşi la instanţă. În materie civilă nu folosim deocamdată  videoconferinţa, dar încercăm să o implementăm, iar Tribunalul Bucureşti a efectuat demersuri în acest sens.

Judecătorul acuză subfinanțarea sistemului: Ne organizăm cu ce avem

MN: După cum Main News a dezvăluit, este luată în calcul varianta montării unor panouri între judecător și justițiabili, în săli. Cum vedeți propunerea?

AM: Important este ca judecătorii să nu se îmbolnăvească,  pentru a-și putea judeca dosarele. De asemenea, este important ca judecătorii să nu îmbolnăvească alte persoane, indiferent că sunt colegi sau justiţiabili. Prin urmare, nişte măsuri de prevenţie sunt necesare. Panourile de protecţie sunt o variantă, din acest punct de vedere, dar există anumite inconveniente. În primul rând, Ministerul Justiţiei nu ne va finanţa niciodată panourile respective, ceea ce înseamnă  că trebuie să le cumpărăm din banii noştri. Şi nu avem salarii atât de mari pe cât se discută în spaţiul public. În al doilea rând, personal am dubii că panourile asigură protecţie deplină. Prin urmare, apreciez că vizierele de protecţie ar fi mai potrivite, astfel încât să nu ne îmbolnăvim şi să putem judeca dosarele. Înţeleg că Tribunalul Bucureşti, în limita resurselor disponibile, ne va ajuta cu vizierele respective. În situaţia în care nu vom primi viziere suficiente, vom cumpăra restul necesar din banii noştri. Noi suntem perfect conştienţi că în acest moment resursele statului trebuie să meargă prioritar către sistemul sanitar. Deşi ne întrebăm în mod legitim pe unde s-or fi pierdut resursele statului, astfel încât să se întâmple ororile de la Suceava şi Arad. Dar cert este că sistemul judiciar a fost subfinanţat şi înainte de pandemie, atât în mandatele domnului Predoiu, cât şi în mandatul doamnei Birchall sau al domnului Toader. Subfinanţarea este acum vizibilă mai mult ca niciodată, din moment ce nu suntem sprijiniţi cu materiale de protecţie sau cu sisteme performante de videoconferinţă, dar încercăm să ne organizăm cu ce avem.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp