🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Într-un interviu acordat Mainnews.ro, procurorul general al României, Gabriela Scutea, a transmis că, în virtutea recomandărilor din Raportul MCV, este necesară revenirea asupra modificărilor făcute la legile justiției în anul 2018. Magistratul și-a reiterat poziția cu privire la desființarea „Secției Speciale”, atrăgând atenția asupra faptului că această structură are în lucru inclusiv dosare care vizează soluții perfect legale dispuse de procurori.

Redăm partea a doua interviului acordat de Gabriela Scutea

Main News: Pe 25 iunie judecătorii de la Înalta Curte au respins o solicitare a unei părți din rudele victimelor din Colectiv care voiau să împingă procurorul să soluționeze mai repede cauza. Ce se întâmplă cu acest dosar?

Gabriela Scutea: Această procedură a contestației privind durata procesului cred că este un indicator bun și obiectiv cu privire la eforturile efectuate de către procuror pentru stabilirea adevărului în această cauză. Dosarul, astfel cum este deschis, vizează conformitatea unor proceduri medicale și a deciziilor care au fost luate în legătură cu actul medical, ori în absența unor lucrări de specialitate care au fost dispuse de către procurori, nu putem să avansăm înspre formularea unor acuzații personale. Sunt mobilizați colegii din cadrul secției de urmărire penală pentru efectuarea acestor lucrări și reprezintă, fără nicio îndoială, una din prioritățile impuse de societate, de sănătatea societății, ca mod de funcționare, ca echilibru între toate acele activități care concură la definirea celor mai bune soluții decizionale și soluții practice pentru cetățeni. În mod evident, și eu am fost emoționată de contradicția între declarațiile publice, prezentate atunci în 2015 în media, că unitățile medicale românești au capacitatea să trateze pacienții arși în acele momente și ceea ce s-a întâmplat ulterior. Dar, cu siguranță din punct de vedere al gestionării medicale a cauzelor ceea ce a fost necesar pentru personalul medical în legătură cu tragedia de la Colectiv nu este comparabil cu intervenția medicală în cazul epidemiei de COVID, pentru că procedurile medicale pentru arși sunt clare, bătătorite și țin de asigurarea în interiorul fiecărei unități medicale, a materialelor necesare, a procedurilor și a măsurilor de prevenire, de diligență, din partea personalului. Înspre asta se orientează ancheta noastră.

Main News: Pe 13 iunie s-au împlinit 30 de ani de la fenomenul Piața Universității. Cu acest prilej, președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj elocvent din punctul meu de vedere: „Dreptatea nu este un moft, este un caz de urgență majoră. Fac așadar un apel la toți cei responsabili de acest dosar. Faceți dreptate!”. Când se va face dreptate?

Gabriela Scutea: Dosarul Mineriadei este în prezent sesizat Înaltei Curți. Noi am fost, să spunem cu ghilimele, sancționați prin încheierea judecătorului de cameră preliminară care a reținut aspecte de nelegalitate privind administrarea probelor. Această procedură a camerei preliminare este însă prevăzută și cu posibilitatea unei contestații pe care Ministerul Public a formulat-o. Prin urmare, următorul termen de judecată pentru judecarea contestației va fi în 14 septembrie, fiind de fapt primul termen în condiții normale de funcționare aș spune, pentru că a fost depusă contestația motivată în timpul stării de urgență la Înalta Curte și la primul termen din 14 mai nu a fost posibilă prezentarea părților și transmiterea în mode corespunzător a citațiilor. Așteptând ca procedura să poată fi legal îndeplinită pentru acest termen din 14 septembrie cu demersurile pline de diligență pe care judecătorii Înaltei Curți și personalul auxiliar le fac, există posibilități de dinamizare a discutării în contestație a motivelor pe care noi le-am propus și mă refer la posibilitatea ca multiplele persoane vătămate să fie reprezentate într-un mod în care să fie restrâns numărul de participanți în cauză. Această procedură de contestație nu se bazează pe audieri ale persoanelor, ci doar pe schimb de argumente juridice. De asemenea, există posibilitatea ca următoarele termene de judecată, dacă ele vor mai fi necesare, să fie acordate pe durate mai scurte. Au fost reținute infracțiuni care prin gravitatea lor au presupus administrarea unui probatoriu complex. Îmi exprim speranța că argumentele noastre formulate în contestație se vor dovedi bune, valide, pentru judecătorii care o soluționează, în așa fel încât să se treacă la administrarea pe fond a acestui proces și care de asemenea să se bucure de garanțiile de echitabilitate între care și celeritatea procedurii. Avem această responsabilitate indiferent că au fost colegi mai tineri cei care au dat actul final în dosarul Mineriadei sau în dosarul Revoluției. Avem responsabilitatea ca instituție pentru buna administrare a justiției, corespunzător fazei de urmărire penală și pentru respectarea principiilor determinate de codul de procedură penală pe de-o parte, dar și de definiția privind ancheta efectivă care ne-a pus-o în față CEDO atunci când a soluționat plângerea referitoare la dosarul Revoluției.

Main News: În legătură cu despăgubirile pe care statul român a fost obligat să le plătească față de un terorist Al-Qaeda care ar fi fost torturat într-un centru de detenție pe teritoriul României. Știu că există o anchetă deschisă la Parchetul General cu privire la această chestiune. În ce stadiu se află?

Gabriela Scutea: Pot spune doar elemente care rezultă din activitatea mea de procuror ierarhic superior și de interfață atunci când este necesar pentru reprezentarea Ministerului Public în relația cu alte autorități care pot să ne sprijine în actul de urmărire penale. A existat și există ritmicitate în administrarea probelor în acest dosar, dovada fiind că ele au fost văzute de manieră comprehensivă. Nu știu dacă ultima comunicare publică a Parchetului General pe acest subiect se referă la faptul că fostul președinte Ion Iliescu a dat declarație cu privire la acest dosar. Înseamnă că suntem axați pe stabilirea elementelor esențiale. Pe de altă parte, din hotărârile pronunțate de CEDO în alte cauze referitoare la persoane care au acuzat state membre ale Consiliului Europei de rele tratamente, sunt repere pe care noi le vom folosi în soluționarea cauzei. Asta este foarte important. Există jurisprudență de admitere a plângerilor și împotriva altor state. Din toate aceste hotărâri ne inspirăm pentru ca ancheta noastră să fie direcționată pe o cale bună și care să facă adevărul judiciar pe care îl vom stabili să spunem de neclintit.

Main News: Aș vrea să ne îndreptăm atenția și către organizarea parchetelor. Primul subiect pe care aș vrea să-l abordăm este desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Am observat critici pentru proiectul USR. Ce este diferit față de cel al Ministerului Justiției? Considerați că ar trebui desființată?

Gabriela Scutea: Asupra acestui punct sper că nu vă așteptați să am un altfel de răspuns decât până în prezent. SIIJ ar trebui să fie desființată. O să observați că din punct de vedere politic desființarea SIIJ reprezintă un obiectiv al acestui Guvern, dar eu mă plasez pe partea referitoare la locul și arhitectura acestei Secții, competența ei în structura Ministerului Public. Modul în care, începând cu 2017, o astfel de structură a fost anunțată de ministrul Toader (n.r. – Tudorel Toader) a ridicat întrebări în rândul colegilor, indiferent dacă erau cei din Parchetul General sau de la Parchetele de pe lângă Curțile de Apel sau DNA, de unde au fost preluate dosare la SIIJ. Este vorba despre concentrarea unei competențe referitoare la toate infracțiunile reclamate împotriva magistraților și care aș spune că nu mai reflectă specializarea. Specializarea se obține și este desenată în parchet în funcție de obiectul infracțiunii nu în funcție de persoană. Sunt două noțiuni distincte. Organizarea ierarhică a Ministerului Public, în care pe anumite paliere avem competență determinată de calitatea persoanei, și această specializare, care este desenată pentru DNA și DIICOT se referă la alte elemente, la mijloacele de administrarea probelor, la necesitatea unor științe speciale pentru desfășurarea anchetelor, ceea ce nu consider că este cazul în ceea ce privește SIIJ. Unii dintre colegii noștri care în prezent funcționează acolo în mod fericit au experiența anterioară de investigare a infracțiunilor de corupție. Dar amalgamul infracțiunilor care pot fi soluționate de către SIIJ pornește de la conducerea cu alcoolemie sau părăsirea locului accidentului, dosare de tipul cărora deja au avut și „din păcate” unele nu s-au soldat cu soluții bune, sau adevărate infracțiuni de corupție sau alte obiecte care au fost sesizate prin dosarele preluate de la Parchetele de pe lângă Curțile de Apel. În marea majoritate, aceste dosarele de pe rolul SIIJ sunt dosare în care este criticată soluția adoptată de către un judecător de către persoana nemulțumită. Sunt dosare care reclamă procurorii în legătură cu soluțiile pe care le-au dispus și în legătură cu care nu s-au constatat aspecte de nelegalitate să fi fost infirmate de către instanțe sau în care să punem în discuție elementul de rea-credință, elementul voluțional, esențial pentru infracțiunea de abuz în serviciu, față de faptul că multe hotărâri judecătorești sau multe soluții ale procurorilor uneori sunt desființate. Asta nu înseamnă abuz în serviciu. Interpretarea legii este obligația tuturor și aplicarea la fiecare speță pe care o avem de soluționat. Diferențele de soluționare sau modificările care pot să apară într-o cale de atac determinată de elemente noi nu înseamnă abuz în serviciu pentru cel care a dispus prima soluție. Există o mare încărcătură de infracțiuni în legătură cu serviciul, dar acestea critică și tind la desființarea unor hotărâri judecătorești, aspect care nu este congruent cu stabilitatea raporturilor juridice și cu intrarea în autoritatea de lucru judecat a raporturilor juridice soluționate în fiecare caz în parte.

Main News: Proiectul de înființare a „DNA-ului pădurilor” este la promulgare. Considerați că există în acest moment suficiente resurse pentru operaționalizare?

Gabriela Scutea: În termeni practici, aceste resurse pentru operaționalizare nu sunt suficiente. Nu pot să afirm că sunt total insuficiente, dar din punct de vedere al competenței noi am transmis și CSM atunci când s-a adoptat hotărârea de emiterea a unui aviz negativ cu privire la proiectul de lege, faptul că dorind o specializare au fost introduse și fapte minore, fapte care pot să fie sancționate inclusiv cu amendă penală. Am făcut această comparație cu competența stabilită pentru DNA și DIICOT precum și cu plasarea în ierarhia Ministerului Public a acestei Direcții. Pentru infracțiuni în forma simplă prevăzută de codul silvic specializarea procurorului nu trebuie să fie una care să aibă echivalent în plasarea Direcției în cadrul Parchetului General, similar DNA și DIICOT. Sunt mai multe aspecte. Nu voi spune că a merge înainte pe calea acestui demers legislativ al cărei scop final este într-adevăr unul bun, de consolidare a combaterii infracțiunilor de mediu, trebuie să se împiedice de măsuri logistice sau de resurse umane. Întotdeauna și această dimensiune este importantă. Ministerul Public în prezent înregistrează un deficit de personal la nivelul parchetelor de bază. Avem anumite constrângeri referitoare la modul de accedere la parchete superioare în funcții de conducere sau chiar la DNA și DIICOT determinate de condițiile prevăzute de lege. În aceste condiții, această lege care așteaptă promulgarea vine să aducă un regim mai ușor chiar și pentru accederea la DIICOT. Ori intervine o incoerență în ceea ce privește statutul unor categorii de procurori care în momentul în care vor fi în funcție vor fi egali, dar cu toate acestea condițiile pentru ei vor fi diferite. Nu este de dorit asta nici măcar pentru moralul întregului corp profesional pentru că va exista o tendință de alegere a accederii către un parchet specializat din structura Parchetului General în condițiile cele mai ușoare.

Main News: Care este viziunea dumneavoastră cu privire la propunerea Ministrului Justiției de modificare a Legii 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că acțiunea penală în cazul unui judecător sau procuror poate fi începută doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general, iar trimiterea în judecată a magistraților se încuviințează de către CSM?

Gabriela Scutea: Din punct de vedere al echilibrului între persoanele care trebuie să supervizeze și să exercite controlul de legalitate, nu este o posibilitate practică pe care să o excludem – verificarea de către procurorul general a legalității punerii în mișcare a acțiunii penale. Această autorizare prealabilă pe care o dă procurorul general apare și în cadrul altor instituții, raportat la raportul de extraneitate în principal, deci nu este o inovație în arhitectura Codului Penal în măsura în care acest nivel de verificare a legalității este considerat adecvat și la nivelul Parlamentului noi considerăm că orice nouă procedură va avea mijloace de aplicare și va contribui la unitatea modului de interpretare a probelor, la unitatea abordării codului de trecere în cealaltă fază, de la faza de suspect la faza de inculpat care determină consecințe în ceea ce îl privește pe magistrat cu privire la continuarea activității sale.

Main News: Ministrul Justiției vorbea despre modificarea legilor justiției și codurilor penale. Având vedere calitatea dumneavoastră de procuror general, ce modificări considerați că sunt necesare?

Gabriela Scutea: În perspectiva legilor justiției, cred că trebuie să pornim de la punctul indicat în Raportul MCV, respectiv modificările care au fost aduse în anul 2018 să revină la forma anterioară a acestora. Pot să existe și alte zone de modificare. Dincolo de faptul că pot, deja unele zone de modificare s-au impus. Trebuie să fie realizate pentru că recent au intervenit decizii ale Curții Constituționale în legătură cu modul de susținere a examenului pentru intrarea în profesie și în legătură cu procedurarea însăși prin lege a tuturor elementelor care țin de cariera Magistratului. Recent a intervenit și decizia Curții Constituționale referitoare la transferul magistraților. Dar unele sunt elemente cu notă strict practică, altele sunt elemente de substanță în ceea ce privește cariera magistratului. În calitate de procuror general, având în vedere și raporturile funcționale cu DNA și DIICOT am reținut procedura diferită de organizare a accederii în cadrul celor două structuri și faptul că aceasta în mod obiectiv nu justifică diferențele. Cele două direcții au un impact în ceea ce privește infracționalitatea cu care se confruntă, un impact foarte mare pentru societate, dar condițiile de vechime sunt diferite, mai grele pentru DNA, organul în fața căruia se realizează procedura de selecție este diferit – în cazul DNA este secția pentru procurori a CSM – și aceste lucruri induc o diferențiere. Avem nevoie de ea sau nu avem nevoie de ea? Și sunt multe alte elemente. Va fi necesar în cadrul acestui proces de modificare legislativă să se pună în discuție elementele privind răspunderea magistraților – pe de o parte pentru că am discutat cu colegii mei despre unele elemente privind răspunderea disciplinară, dar, pe de altă parte, elementele referitoare la răspunderea materială și faptul declanșator, elementul care poate conduce la antrenarea răspunderii materiale a magistraților doar în cazuri excepționale. Și mă întorc la aspectele pe care le-am spus mai înainte că activitatea de apreciere legată de fiecare dosar nu este una din care să extragi în mod automat o concluzie de rea credință sau de voință de încălcare a legii pentru a-l face pe individ pasibil de răspundere.

Main News: Care este impactul deciziei Curții Constituționale prin care sunt eliminate complet din dosarele în curs de judecată interceptările efectuate cu tehnica SRI în baza unui mandat de siguranță națională?

Gabriela Scutea: Decizia 55 este deocamdată în etapa de 45 de zile în care dispoziția legală este suspendată. În mare, nu pot să mă refer la un impact concret. Pot să vă comunic faptul că am efectuat o astfel de verificare în special pe infracționalitatea gravă din competența DNA și DIICOT, inclusiv cu privire la vechimea dosarelor în care au fost administrate aceste probe, raportat la felul în care informațiile și datele obținute, în conformitate cu atribuțiile de culegere de informații au fost ulterior valorificate și direcționate către organele de urmărire penală. O avem.

Main News: Dar până acum nu s-au făcut clasări după această decizie?

Gabriela Scutea: Nu.

Main News: Care este relația cu șefii DNA, DIICOT si SIIJ?

Gabriela Scutea: O relație dinamică cu toți. Pentru că au niște highlight-uri deosebite de activitate în acest moment și care se disting chiar și în contextul competenței lor. Ați observat, cred, în perioada recentă, pe componenta de trafic de persoane din componența DIICOT. Există mai multe rapoarte internaționale care deopotrivă vin să indice autorităților române că unele dintre acțiunile necesare pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane trebuie intensificate. Pe unele zone trebuie crescută cooperarea instituțională. Ce pot să spun referitor la DIICOT că interesul este într-adevăr spre dinamizarea a ceea ce a mai rămas din competența de macro-criminalitate economico-financiară prin dispozițiile tranzitorii din 2016 și, de asemenea, pe reacția promptă în ceea ce privește combaterea traficului de persoane. Avem nevoie ca în aceste dosare să administrăm probatoriul de o manieră coerentă, să deducem cauzele judecății acolo unde avem elementele necesare trimiterii în judecată în mod rapid, în așa fel încât unul dintre obiectivele noastre să fie și acela de a reduce expunerea victimei la toată trauma psihologică pe care o produce un proces penal. Sunt principii care au fost stabilite prin instrumente internaționale, reguli de lucru referitoare la tratamentul victimei în astfel de cazuri, între care și asigurarea asistenței juridice obligatorii și suntem orientați spre acordarea unei prevalențe acestui tratament al victimei de către toate instituțiile implicate. De la identificarea ei prin mijloace de prevenire uneori, sau prin mijloace de sesizare cu plângere sau constatare din oficiu și până în momentul în care ea trebuie să ia parte la judecată dar cu evitarea unor elemente care conduc spre revictimizare. Față de cele descrise mai devreme despre dosarele privind achizițiile publice la DNA sau noi suspiciuni de fapte de mare corupție evident că interesul pentru relația de comunicare deschisă și foarte dinamică cu procurorul șef, cu dl. Bologa (n.r. – Crin Bologa) , este de la sine înțeles. Noi discutăm despre modul în care ceea ce interesează, raportul MCV și condiționalitățile fixate în ceea ce privește DNA reprezintă o direcție urmată constant în activitatea DNA de asemenea de faptul că avem sau nu avem o creștere a sesizărilor care sunt adresate DNA, de recâștigarea încrederii populației în DNA, dar mai mult decât atât de consolidarea unei culturi instituționale la nivelul DNA. De ce spun  consolidarea culturii instituționale? Pentru că după revocarea doamnei procuror șef Kovesi, acel moment conjugat cu intenții de legiferare în sensul reducerii instrumentelor pe care să le aibă la dispoziție DNA au reprezentat pentru mulți colegi un semn de întrebare. Eu sunt procuror DNA, dar eu ce fac? Măsura pe care o dispun astăzi sau peste trei săptămâni sau un an poate să fie considerată nelegală ca urmare a unei intervenții a unei decizii a Curții Constituționale. În mentalul profesioniștilor unei intervenția unei decizii a Curții Constituționale înseamnă un element obiectiv care poate să își blocheze o anumită parte din anchetă, dar, în ceea ce privește percepția la nivel public și nespecializat colegii noștri au resimțit că orice modificare legislativă adaugă elemente de presiune pentru persoanele care formulează plângeri împotriva actelor procurorilor DNA sau împotriva procurorilor DNA. Și a existat această, i-aș spune, ezitare în plan personal cu privire la statul lor, cu privire la mijloacele pe care le au și cu privire la protecția pe care statutul magistraților, privit pe termen lung, le-o oferă.

În ceea ce privește problematica SIIJ, nu pot decât să evidențiez astăzi că decizia Curții Constituționale pronunțată în 7 iulie cu privire la definiția procurorului ierarhic superior în ceea ce privește relația procurorului general cu procurorii din cadrul SIIJ dă expresie principiului constituțional al organizării Ministerului Public. Este organizat ierarhic și, ceea ce am subliniat, dinainte să devin procuror general, în tot acel cadrul de consultări privind modificarea legilor justiției s-a confirmat acum: procurorului general nu-i poate fi abstrasă una dintre structuri în ceea ce privește exercitarea prerogativelor sale de procuror ierarhic superior. Vom funcționa în continuare în calitate de procuror general am de monitorizat activitatea la nivelul SIIJ din perspectiva comunicării publice pentru că rețineți că a existat un raport al Secției judiciare cu privire la activitatea SIIJ atunci când înainte ca persoana interesată să afle despre o activitate care o viza în anumite zone de meda erau deja publicate amănunte cu privire la investigațiile SIIJ.

Main News: În contextul în care se discută de operaționalizarea unei secții a Parchetului European în interiorul DNA, sunteți în legătură cu procurorul șef european?

Gabriela Scutea: Arhitectura procurorilor europeni delegați din partea României urmează să fie stabilită printr-o lege. A existat un proiect pus în dezbatere publică de Ministerul Justiției. Noi suntem onorați că procurorul șef european este un procuror român. Suntem în legătură pentru că România va fi un contributor important la activitatea Parchetului European. De aceea, determinat și de specificul organizării activității DNA care este încă competentă pentru infracțiunile care privesc protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, totul este important să funcționeze în momentul în care se va face trecerea către procurorii europeni delegați, procurorul european desemnat de România și ansamblul mijloacelor procedurale ale Parchetului European. Au fost organizate consultări cu autoritățile naționale prin răspunsuri la anumite chestionare, contacte directe cu doamna procuror șef Kovesi, astfel încât procesul să îl susținem de o manieră calitativă cu structura de conducere a Parchetului European.

Main News: Am urmărit audierea dumneavoastră din plenul CSM. Am văzut că ați pus accentul pe îmbunătățirea activității Parchetului General care să se reflecte în indicatori cantitativi – numărul total de dosare, trimiteri în judecată, numărul inculpaților achitați definitiv. Ce tendințe ați observat?

Gabriela Scutea: La nivelul primului semestru din 2020 tendințele cred că sunt nerelevante pentru că am fost afectați de această epidemie. Acest lucru probabil se va reflecta în activitatea pe ansamblul Ministerului Public. Termenul de centralizare a datelor statistice încă nu s-a împlinit. M-am uitat însă cu ocazia discuțiilor cu experții MCV și GRECO asupra datelor statistice referitoare la combaterea corupției. Făcând o comparație cu datele existente la nivelul anului 2019 am avut o diferență în scădere. În anul 2019 până în 31 mai fuseseră trimise în judecată 172 de persoane pentru infracțiuni de corupție, altele decât cele instrumentate de DNA, în anul 2020 au fost trimise în judecată 120 de persoane pentru infracțiuni de corupție. Există un minim decalaj dar nu la jumătate. Considerăm că este impactul obiectiv pe care restricțiile din perioada stării de urgență l-au avut asupra activității noastre. Dacă pe procurori i-am organizat să își continue activitatea în cadrul parchetelor, fie prin organizarea unei rotații a turelor sau prin lucrul în schimburi, ceea ce a fost necesar să fie susținut de activitatea organelor de poliție a fost mai greu de realizat. Nu este vorba despre demobilizare, din contră, le-am transmis aprecierea mea pentru cum au făcut față acțiunilor de ordine publică și au răspuns inclusiv fenomenelor cu impact major care s-au derulat: acțiunea din Rahova, Murgeni sau Săcele. În ceea ce privește Secția de urmărire penală și criminalistică, dat fiind că este în interiorul acestui parchet, am comparat datele cu cele de la nivelul anului 2019. Suntem într-o scădere la nivelul primului semestru, dar până într-o treime. Într-adevăr nu au fost atât de multe rechizitorii, dar activitatea noastră este de urmărire penală proprie, nu am putut să o efectuăm. Competența noastră, atunci când dosarele au o potențialitate de trimitere în judecată, este mai mult o competență atrasă prin preluarea dosarelor de la alte parchete. Dacă s-ar întâmpla ca o plângere referitoare la un ministru sau un parlamentar să aibă elemente sustenabile care să conducă la trimiterea în judecată competența se orientează către DNA. Pot să vă spun că există dosare în lucru, dosare pe alte tipuri de infracțiuni decât cele legate de starea de urgență, în care s-a avansat și în care sper ca în cursul acestui an actele de finalizare prin rechizitoriu să se finalizeze. Decizia este a colegilor mei pe baza probelor administrate, însă au ajuns în faze importante care confirmă unele învinuiri prin probe.

Main News: De asemenea, știu că v-ați fixat printre obiective soluționarea cauzelor aflate în lucru de mai mult de 5 ani de la sesizare.   

Gabriela Scutea: La nivelul Parchetului General a intervenit acest efect de reducere a cauzelor mai vechi de 5 ani. La începutul intervalului de referință erau peste 60 de cauze, iar în prezent sau redus la 50-51 de cauze. Ele sunt cauze pe zona de spălare a banilor și evaziune fiscală. Aceste cauze trebuie dinamizate pentru ca atunci când avem elementele necesare trimiterii în judecată, inclusiv faza judiciară să nu fie afectată prin trecerea timpului, să se altereze percepțiile martorilor față împrejurările pe care le-au observa sau să intervină dispariții de înscrisuri care nu au fost ridicate de organele de urmărire penală. Discuțiile acestea le-am avut la nivelul Direcției de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IGPR pentru susținerea a activităților de la nivelul Secției de urmărire penală și criminalistică. Încă sunt cauze, din păcate, care au fost în mod succesiv redistribuite. I-am recomandat procurorului șef al secției, doamnei Cristodor (n.r. – Denisa Cristodor), să dispună desemnarea a câte doi procurori tocmai pentru a preveni ca, în momentul plecării unui procuror de caz, cauza să fie reluată de la zero din punctul de vedere al cunoașterii.

Main News: Doriți să transmiteți un mesaj către cetățeni?      

Gabriela Scutea: În opinia noastră, aplicarea legii este punctul zero în raport de care apreciem oricare dintre acțiunile noastre. Înainte de a judeca după temeinicie sau oportunitate orice demers al procurorilor, acestea trebuie să fie legale. Am purtat deja discuții cu colegii procurori generali de la nivel teritorial insistând asupra rolului lor de uniformitate a practicilor în parchete în așa fel încât încrederea cetățenilor să fie că actul de urmărire penală este efectuat în mod eficient și de calitate. Este important pentru noi să reținem că persoanele aflate în situații vulnerabile au nevoie de toată atenția noastră, indiferent că vorbim de dosarele instrumentate de poliție iar noi doar le supraveghem, trebuie conturate practici care să reflecte acest lucru – grija pentru victimele infracțiunii. Suntem în discuții cu conducerea IGPR pentru a face un transfer de concluzii și bune practici din partea procurorilor DIICOT către polițiști din cadrul IGPR în așa fel activitatea de prevenire și descoperire a infracțiunilor de trafic de persoane să fie una eficientă și în consecință să avem toate mijloacele pentru a stopa acest fenomen. Cred că fiecare dintre noi, ca profesioniști și ca oameni, reafirmăm respectul nostru pentru demnitatea umană prin modul în care acționăm în astfel de cauze.

CITEȘTE ȘI: INTERVIU Procurorul General al României prezintă stadiul dosarelor legate de epidemie | Gabriela Scutea, despre „cazul Gerota”: Durata procedurii a depins inclusiv de starea de sănătate a persoanei vizate

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp