Saturday, May 18, 2024
Jurnalism corect


EXPLICAT | Cine și cum va ancheta magistrații din România, după desființarea Secției Speciale | Criticile majore pentru noua structură

By Robert Madaianu , in Analize & Investigatii Justitie Stirile zilei , at 13 martie 2022 Etichete: , , , ,

Desființarea Secției Speciale este criticată inclusiv de cei care au susținut încă de la început închiderea controversatei structuri de parchet. Și asta pentru că, spun cei care s-au opus proiectului care abia a primit undă verde, noua reglementare nu rezolvă problemele cauzate de înființarea SIIJ. Pe scurt, zeci de procurori împărțiți în țară vor ancheta infracțiunile comise de magistrați. Main News explică, în ceea ce urmează, cum vor fi aleși procurorii, ce colegi de-ai lor vor ancheta și de ce nici desființarea Secției Speciale nu i-a mulțumit pe cei care i s-au împotrivit.

Președintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul pentru promulgarea legii care prevede desființarea Secției Speciale, în ciuda solicitărilor venite de la unii magistrați, de la o parte din societatea civilă și de la USR. Nemulțumirile nu sunt legate de faptul că SIIJ se închide, ci de modul în care anchetarea magistraților va fi organizată de acum înainte. În plus, Comisia de la Veneția va da un punct de vedere pe această temă abia peste aproximativ o săptămână.

Cum va funcționa noua structură

De investigarea procurorilor și judecătorilor din țară se vor ocupa 42 de anchetatori, după cum urmează:

  • 12 în București
  • 30 în restul țării

Astfel, competența Secției Speciale va fi preluată de către parchetele obişnuite, aceste cauze urmând a fi instrumentate doar de procurori anume desemnaţi în acest sens.

Cine alege procurorii

Potrivit legii, rolul de a desemna procurorii noii structuri revine plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), astfel:

  • Cei 12 procurori din București: vor fi selectați de plenul CSM dintre procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică de la Parchetul General
  • Cei 30 de procurori din țară (câte doi pentru fiecare parchet de pe lângă curtea de apel): vor fi selectați de plenul CSM dintre procurorii parchetelor de pe lângă curțile de apel

Procurorii din Parchetul General vor fi propuși plenului de către procurorul general, în timp ce procurorii de la parchetele curților de apel vor fi propuși plenului CSM de prim-procurorii de la aceste instituții.

Cum se împarte competența

Nu orice procuror care va fi selectat va putea ancheta orice magistrat, așa cum se întâmplă în prezent.

Competența este partajată între cele două nivele, respectiv procurorii de la Secția de urmărire penală și criminalistică vor desfășura urmărirea penală în cadrul infracțiunilor săvârșite de membrii CSM, de judecătorii ÎCCJ și de procurorii de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, de judecătorii de la curțile de apel, respectiv de către procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, de judecătorii de la curțile militare de apel și procurorii de la curțile militare de apel.

În competența procurorilor de la curțile de apel vor fi infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale și tribunalele militare, respectiv procurorii care funcționează pe lângă aceste instanțe”, a explicat ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, atunci când a anunțat inițiativa legislativă.

Ce se întâmplă cu dosarele SIIJ

Dosarele aflate în lucru la Secția Specială vor fi trimise parchetelor competente. Proiectul a prevăzut că procedura trebuie îndeplinită în cel mult 30 de zile.

Potrivit ministrului Justiției, la momentul anunțării proiectului de lege, pe rolul SIIJ se aflau aproximativ 7.000 de dosare.

Printre cazurile mediatizate se află și cele în care este vizată fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, în prezent șefa Parchetului European.

Critici severe

Andrea Chiș, judecătoare și membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), susține, într-un răspuns la solicitarea Main News din ianuarie, că desființarea Secției Speciale este un lucru bun, însă pune sub semnul întrebării modul în care este gândită structura în viitor.

Partea bună este că se desființează Secția Specială și că trece competența la procurori care oricum aveau înainte, cel puțin parțial, competența de a instrumenta și astfel de cauze.

Partea negativă este că dosarele nu se întorc și la parchetele specializate. În proiectul de lege, cauzele de corupție sau de crimă organizată care implică magistrați, chiar dacă sunt cercetate și alte persoane, se vor trimite spre instrumentare procurorilor competenți să cerceteze magistrați”, a declarat, atunci, Chiș.

CITEȘTE ȘI: Mai multe asociații de magistraţi critică proiectul pentru desființarea SIIJ: Este un compromis inadecvat

Așa cum era de așteptat, există și magistrați care critică desființarea SIIJ în sine, Secția Specială având un număr considerabil de susținători în rândul procurorilor și judecătorilor.

Context

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat vineri, 11 martie, decretul pentru promulgarea Legii privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală.

Şeful statului a promulgat legea după ce Curtea Constituţională a respins, săptămâna aceasta, sesizările de neconstituţionalitate depuse, după adoptarea proiectului în Parlament, de către USR şi AUR.

USR i-a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea de desfiinţare a SIIJ propusă de Cătălin Predoiu, înainte de emiterea avizului Comisiei de la Veneţia, care urmează să fie publicat în 19 martie.

Foto: Pixabay

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MainNews

FREE
VIEW