🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Obligat să demisioneze de la conducerea Partidului Național Liberal, la doar câteva luni după ce fusese ales, dar și din cea de președinte al Senatului, Florin Cîțu își continuă seria atacurilor revanșarde asupra guvernului Ciucă. Prin intermediul unui mesaj publicat joi, 4 august, pe pagina sa de Facebook, fostul premier a acuzat că peste 100.000 de persoane și-au pierdut locul de muncă în urma deciziei executivului de reintroducere măsura supraimpozitării contractelor part-time.

Începând de la 1 august persoanele cu contracte part-time plătesc aceleași contribuții ca în cazul în care obțineau salariu minim pe economie. Excepție de la această regulă fac elevii și studenţii până în 26 de ani, persoana care urmează o formă de ucenicie, pensionarul care beneficiază de pensie din sistemul public, persoanele fizice care realizează venituri din salarii având mai multe contracte de muncă cu timp parţial sau întreg și valoarea cumulată din salarii depăşeste salariul minim pe economie, persoanele cu dizabilităţi.

„Peste 100.000 de persoane au rămas fără un loc de muncă după ce a fost reintrodusă supraimpozitarea contractelor part-time. Efect previzibil despre care am avertizat. Acesta este și motivul pentru care alături de colegii liberali am eliminat în 2020 supraimpozitarea contractelor part-time introdusă de guvernele PSD. Având în vedere aceste date cred că guvernul trebuie să elimine această taxa urgent. Nu mai este nevoie de alte analize, datele arată că am avut dreptate”, a subliniat Florin Cîțu.

Pe ce date se bazează Cîțu

În ultima săptămână s-au desființat circa 108.000 de contracte part-time, scrie Euronews, citând date obținute de la Inspecția Muncii, ceea ce nu înseamnă însă că tot atâtea persoane și-au pierdut locul de muncă.

Cifrele trebuie analizate în context. Potrivit Profit.ro, în luna iulie numărul de contracte cu normă întreagă a urcat cu 73.981, ceea ce poate sugera că unii dintre angajatori au optat pentru trecerea angajaților la normă întreagă, însă cu siguranță au fost și cazuri de concediere. Deocamdată nu poate fi stabilit cu exactitate numărul acestora și impactul global al măsurii, în condițiile în care au trecut abia patru zile de când a fost aplicată.

Cu toate acestea, există analize mai vechi făcute de autorități care arată un impact negativ în economie al supraimpozitării contractelor part-time, măsură aplicată de guvernarea Dăncilă în perioada 2018 – 2019.

„(…) Cele mai multe dintre măsurile de majorare ale unor impozite sau taxe au produs efecte negative, în special asupra capitalurilor românești, acestea materializându-se într-o pierdere constantă de competitivitate prin costuri, generată, în primul rând, prin: (…) creșterea costurilor fiscale cu forța de muncă, în special prin supra-impozitarea contractelor cu orar parțial de muncă, accentuând și mai puternic șomajul în rândul tinerilor, în special pentru categoria de vârstă 15-24 de ani. (…) Supra-impozitarea contractelor de muncă part-time a accentuat și mai puternic șomajul în rândul tinerilor (în special în rândul studenților și tinerilor absolvenți de liceu) și a accentuat munca la negru în unele sectoare de activitate”, se arată în nota de fundamentare prin care s-a eliminat măsura, publicată de consultantul fiscal Gabriel Biriș.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp