🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Laura Codruța Kovesi a câștigat, marți, procesul de la CEDO intentat de ea în care a contestat revocarea din funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Potrivit deciziei CEDO, Laurei Codruței Kovesi i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul la liberă exprimare.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO):

„Este de acord cu temeinicia obiecției preliminare a Guvernului în ceea ce privește neepuizarea căilor de atac interne și o respinge;

Declară admisibilitățile reclamantului în temeiul articolului art. 6 al. 1 și al articolului 10 din convenție;

Consideră că a existat o încălcare a articolului art. 6 al. 1 din Convenție;

Consideră că a existat o încălcare a articolului 10 din Convenție;

Consideră că nu este necesar să se examineze admisibilitatea și temeinicia plângerii în temeiul articolului 13 coroborat cu articolele art. 6 al. 1 și 10 din convenție.

Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 5 mai 2020, în conformitate cu articolul 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții”.

Constatările făcute de CEDO

Decizia integrală a CEDO poate fi citită AICI.

Curtea nu este convinsă că reclamantul a avut un remediu intern disponibil pentru atacarea în instanță a deciziei revocării sale din funcția de procuror-șef al DNA

„Având în vedere cele de mai sus, în absența unor exemple de jurisprudență internă a unor cazuri similare și având în vedere caracterul obligatoriu și specific al deciziei adoptate de Curtea Constituțională în cauza curentă, Curtea nu este convinsă că reclamantul a avut un remediu intern disponibil pentru atacarea eficientă în instanță a ceea ce intenționa cu adevărat să conteste, și anume motivele înlăturarii ei din funcția de procuror-șef al DNA prin decretul prezidențial din 9 iulie 2018 în conformitate cu hotărârea Curții Constituționale din 30 mai 2018 Toate posibilitățile controlului judiciar s-au limitat la revizuirea oficială a decretului de înlăturare, în timp ce examinarea adecvării motivelor, relevanța presupuselor fapte pe care s-a bazat îndepărtarea sau îndeplinirea condițiilor legale pentru validitatea sa, în special aprobarea propunerii ministrului justiției de către CSM în conformitate cu articolul 54 alineatul (4) din Legea nr. 303/2004 (a se vedea punctul 73 de mai sus) a fost exclus exclusiv. Prin urmare, întinderea controlului judiciar de care dispune solicitantul în circumstanțele cazului actual nu poate fi considerată „suficientă””, se arată în document

Fostei șefe a DNA i-a fost încălcat dreptul de a merge în instanță pentru a se apăra

„Pe baza considerațiilor menționate mai sus, Curtea respinge obiecția Guvernului cu privire la neepuizarea căilor de atac interne, concluzionează că statul pârât a afectat însăși esența dreptului de acces al reclamantei la o instanță din cauza limitelor specifice pentru o revizuirea dosarului ei expusă în hotărârea Curții Constituționale”

Despre raportul întocmit de Toader pentru demiterea lui Kovesi

„În plus, Curtea constată că majoritatea motivelor invocate de ministru în Raportul de demitere a reclamantei s-au referit la avizele pe care le-a exprimat în calitatea sa profesională în cadrul diferitelor proceduri. Mai exact, motivele prezentate de deciziile Curții Constituționale nr. 68 (a se vedea punctul 21 de mai sus) și 757 (a se vedea punctul 23 de mai sus) s-au referit la investigațiile deschise sub supravegherea solicitantului în legătură cu o posibilă corupție care se presupune săvârșită de către membrii Guvernului și la dezvăluirea în mass-media a detaliilor acestor anchete. a comunicatelor de presă (a se vedea punctul 24 de mai sus). Cu privire la aceste aspecte, cazul actual este similar cu cazul lui Kayasu (citat mai sus). În plus, declarațiile publice ale reclamantului în legătură cu reformele legislative propuse de Guvern și investigațiile penale legate de aceste reforme au fost enumerate drept motive specifice pentru demiterea reclamantului și au fost citate pe larg și au fost aduse la cunoștință în douăsprezece pagini ale raportului (a se vedea punctele 28 și 29 de mai sus)”.

Îi dă dreptate Laurei Codruța Kovesi în privința dreptului la liberă exprimare

„Prin urmare, având în vedere cele de mai sus și având în vedere succesiunea evenimentelor în întregime (a se vedea punctele 9-18 de mai sus), mai degrabă decât ca incidente separate și distincte, există evidența a unei legături cauzale între exercitarea libertății de către reclamantă de exprimare și încetarea mandatului ei.189. Curtea a apreciat deja că, odată ce există probe prima facie în favoarea versiunii reclamantului a evenimentelor și a existenței unei legături cauzale, sarcina probei ar trebui să se îndrepte către Guvern (a se vedea Baka, citată mai sus, § 149). În cazul actual, motivele invocate de Guvern pentru a justifica măsura atacată în fața Curții – în special că înlăturarea reclamantului s-a bazat în principal pe motive legate de gestionarea inadecvată și numai pe motive legate de avizele pe care le-a făcut publice pe numeroase ocazii (a se vedea punctele 169 și 170 de mai sus) – nu sunt susținute de dovezi specifice și, prin urmare, nu pot fi considerate convingătoare în întregul context al cazului”.

Context

Demiterea din funcție a fost solicitată în februarie 2018 de ministrul Justiției de la acea vreme, Tudorel Toader. După ce într-o primă fază președintele, Klaus Iohannis, cel care trebuia să semneze decretul, a tot amânat anunțarea unei decizii, Curtea Constituțională a fost solicitată să tranșeze chestiunea. CCR a decis că președintele este obligat să aprobe demiterea, o decizie ce a provocat controverse la momentul respectiv. În data de 9 iulie Iohannis a anunțat revocarea din funcție a Laurei Codruța Kovesi.

Vezi și CEDO dă verdictul astăzi în cazul Laurei Codruța Kovesi

Ce reclamă Kovesi

Ulterior, Laura Codruța Kovesi s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului. Fosta șefă DNA a  invocat privarea de dreptul la o audiere echitabilă,  considerând că nu s-a putut apăra în fața unei instanțe în privința demiterii disciplinare.

În același timp, Kovesi susține că a fost eliberată din funcție din cauza faptului că și-a exprimat liber opinia, în mod public, față de reformele legislației penale care au afectat justiția.

sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp