MAI speră să stopeze creșterea infracționalității din țară prin sondaje. Consumul drogurilor nu este menționat, deși este principala problemă din rândul tinerilor
Guvernul României a adoptat, pe 9 noiembrie 2023, „Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2023-2027”, realizată de către Ministerul Afacerilor Interne. Printre altele, în documentul de 100 de pagini, se stipulează date și statistici care nu ne fac cinste, rata infracționalității crescând îngrijorător. De cealaltă parte a baricadei, jumătate din societatea civilă din România nu are încredere în instituțiile de forță abilitate, potrivit unui sondaj de opinie UE.
Într-un document oficial al Ministerului Afacerilor Interne ce reprezintă strategia fundamentală pentru creșterea nivelului de siguranță a cetățenilor, statisticile prezentate par a exprima opusul. Datele arată o creștere îngrijorătoare a ratei infracționalității din anul 2021, într-o Analiză a Mediului Intern stipulată în document. Conform Ministerului Afacerilor Interne, perioada 2015-2022 a aduso creștere semnificativă a a infracțiunilor în diverse domenii precum furturi, violență domestică, infracțiuni sexuale și chiar infracționalitate rutieră. Alt palier ce necesită o mai mare atenție este reprezentat de criminalitatea informatică, sub toate formele sale de manifestare. Fenomenul consumului de droguri nu este precizat sub forma cifrelor, deși reprezintă principală problemă din rândul tinerilor.
Infracțiunile din școli, cap de listă
Ponderea cea mai mare a infracțiunilor este reprezentată de infracțiunile săvârșite în școli, 89,9%, dintre care cele mai multe fiind săvârșite în mediul urban, 77%. Dintre acestea, cele mai multe infracțiuni sunt de loviri sau alte violențe, 61,1% sau furt, 9,4%.
Siguranța în mediul școlar reprezintă un obiectiv subsidiar al proiectului „România Educată”, asumat în anul 2018. Date fiind cifrele alarmante cu care ne confruntăm la momentul actual, putem desprinde concluzia potrivit căreia implementarea proiectului și eficacitatea măsurilor propuse nu s-au putut materializa.
Comportamentele delincvente ale tinerilor din ziua de azi, furtul și violența, afișate de statistica sumbră a infracțiunilor din școli, pot fi puse pe seama consumului de droguri, fenomenul ce s-a amplificat semnificativ pe teritoriul țării noastre. Totuși, nu există cifre care să susțină realitatea; în cadrul comunicatului mentru menținerea siguranței publice al Ministerului Afacerilor Interne, traficul de droguri este menționat doar sub umbrela criminalității organizate: „traficul de droguri, care este caracterizat de provocări tot mai mari, în special din cauza câștigurilor importante obținute de către liderii grupurilor organizate şi a diversificării categoriilor de droguri nou-introduse pe piață în ultimii ani, prin apariția de noi substanțe psihoactive, dar şi de consecințele consumului de droguri în plan social; totodată, conflictul armat dintre Rusia și Ucraina a modificat piața ilicită de droguri din estul și sud-estul Europei și a creat, cel mai probabil, noi conexiuni infracționale în funcție de cererea pieței.”
Furtul, cea mai frecventă infracțiune
Conform Strategiei Naționale de Ordine și Siguranță Publică, cea mai frecventă infracțiune la nivel național a fost infracțiunea contra patrimoniului, sau furtul, reprezentând 38,7% din totalul infracțiunilor sesizate, urmată de infracțiunile contra persoanei cu 35,5% pondere.
Infracțiunile au crescut și în alte zone, precum infracțiunile contra libertății și integrității sexuale, care se află și ele pe un trend ascendent, la nivelul anului 2022 înregistrându-se o creștere cu 14,46% față de anul precedent, 2021. Infracțiunile rutiere au cunoscut o creștere semnificativă, cu 14,3% față de 2021.
Cooperarea mai strânsă dintre autorități și comunitățile locale, printre direcțiile de acțiune
Printre direcțiile de acțiune vizate de instituțiile de forță, cele care au ca obiectiv creșterea gradului de siguranță publică și protecție a cetățeanului, sunt următoarele:
„1. Eficientizarea activității derulate de polițiștii de proximitate, consolidarea conceptului de funcționare a Poliției de proximitate, prin extinderea atributului de cunoaștere a populației și prezență în comunitate;
2. Îmbunățirea activităților specifice prevenirii și combaterii violenței domestice;
3. Adaptarea structurilor de investigații criminale, din cadrul Poliției Române, la evoluțiile actuale ale criminalității în general și în ceea ce privește victimizarea minorilor, prin identificarea și specializarea unor polițiști în investigarea infracțiunilor de acest gen;
4. Modernizarea metodelor și dezvoltarea/achiziția de noi instrumente tehnologice necesare identificării și tragerii la răspundere penală a autorilor infracțiunilor de pornografie infantilă;
5. Adaptarea structurilor de poliție prin corelare cu noile responsabilități ce revin în cazul semnalărilor și avertizărilor din cadrul mecanismului național privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale;
6. Eficientizarea activității derulate de structurile MAI în unitățile de învățământ și în afara acestora, în colaborare cu organizațiile neguvernamentale și celelalte instituții cu atribuții în domeniu, în vederea prevenirii delicvenței juvenile și victimizării minorilor;
7. Creșterea nivelului de cunoaștere privind rolul și atribuțiile Serviciului de urgență 112, prin derularea unor activități de prezentare, în școli, licee și mediul academic, de către structurile cu reprezentare în cadrul SNUAU 112;
8. Consolidarea capabilităților de reintegrare în societate a persoanelor liberate din penitenciare, prin monitorizarea unor indicatori19 pentru detectarea timpurie a unor intenții de revenire la activități infracționale.”
Altă componentă vitală pentru eficientizarea strategiei este implementarea unor sondaje de opinie ca soluție în rezolvarea problemelor. Reevaluarea și ajustarea constantă, prin instrumentul cercetării sociologice, este varianta de rezolvare pentru ca strategia să răspundă eficient evoluțiilor și schimbărilor din realitatea contemporană, se arată în document: „este nevoie ca, periodic, să fie realizate anchete sociologice care să evidențieze percepţia populaţiei asupra gradului de siguranță comunitară și care să măsoare incidenţa atitudinilor şi comportamentelor aflate în legătură cu riscul victimal şi/sau infracţional în diferite domenii din sfera siguranţei publice”.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii