România și Bulgaria, aproape de admiterea în Schengen, mai întâi cu granițele aeriene, apoi eliminarea controalelor la granițele terestre – Euractiv
Instituțiile europene se pregătesc să admită Bulgaria și România în Spațiul Schengen anul acesta, mai întâi cu granițele aeriene, în octombrie, apoi urmând să fie eliminate controalelor la frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie, au declarat surse diplomatice din Bruxelles și Parlamentul și Guvernul bulgar, pentru EURACTIV.
Potrivit surselor din Sofia, Bulgaria are șanse serioase, dacă exercită presiuni diplomatice și arată dorința de a continua reformele, de a obține aderarea completă la Spațiul Schengen încă din octombrie anul acesta, prin alăturarea cu frontierele aeriene, iar perspectiva pentru aderarea completă cu frontierele terestre începând cu ianuarie 2024.
Până acum o lună, cel mai mare obstacol în calea aderării Bulgariei la Schengen era opoziția Olandei.
Guvernul condus de Mark Rutte a dat semnale informale că apreciază eforturile Parlamentului bulgar și ale ultimelor patru guverne de a iniția o reformă judiciară reală prin introducerea unui mecanism de investigație independentă a procurorului-șef, care a fost adoptat la sfârșitul lunii mai.
Fostul procuror-șef bulgar Ivan Geshev, care nu avea o reputație prea bună la Bruxelles, a devenit prima victimă a noii legislații după ce a fost demis săptămâna trecută din funcție. Se așteaptă ca curățarea sistemului judiciar să continue.
A doua mare motivare pentru înlăturarea obstacolelor în calea aderării Bulgariei la Schengen este alegerea unui guvern regulat la Sofia, după o criză politică îndelungată în care guvernul interimar numit de președintele Rumen Radev a fost în funcție.
Guvernul este format din miniștri ai coaliției Noi continuăm schimbarea-Democrația Bulgaria, susținută de GERB, reprezentată de vicepremierul Mariya Gabriel.
În luna iulie, Comisia Europeană va publica cel mai recent raport în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, care este pregătit la insistențele Olandei. Se așteaptă ca raportul să fie în mare parte pozitiv, recunoscând voința politică de a continua reformele.
Obiecțiile Austriei față de extinderea Schengen în contextul crizei refugiaților nu s-au diminuat, dar se așteaptă ca Viena să nu mai folosească veto-ul său dacă este izolată.
În decembrie anul trecut, Austria și Olanda au blocat aderarea Bulgariei la Schengen. România a fost oprită doar de Austria.
Noul prim-ministru al României, Ion-Marcel Ciolacu, a anunțat săptămâna aceasta într-un interviu pentru EURACTIV că le-a dat miniștrilor săi sarcina de a elabora un plan pentru a convinge Austria să ridice veto-ul privind aderarea României la Schengen.
Următorul obiectiv major al instituțiilor bulgare este aderarea țării la zona euro începând cu 1 ianuarie 2025.
În timp ce Olanda solicită autorităților bulgare să demonstreze că luptă împotriva corupției și nu au renunțat la reforma judiciară, cerințele Austriei par mult mai provocatoare pentru a fi implementate.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a susținut construirea unei noi garduri finanțate de UE de-a lungul frontierei cu Turcia, o propunere respinsă de Comisia Europeană.
La începutul acestei luni, executivul UE a acordat asistență financiară nouă României și Bulgariei pentru implementarea proiectelor pilot deja lansate privind gestionarea frontierelor. Ajutorul pentru Bulgaria este de 45 de milioane de euro, iar pentru România – 10,8 milioane de euro.
În plus, Comisia Europeană salută progresele înregistrate în ultimele trei luni de ambele țări în domeniile azilului și returnării imigranților ilegali, gestionării frontierelor și cooperării internaționale – progrese care ar trebui să calmeze temerile Austriei că Sofia și Bucureștiul nu fac suficient pentru a înregistra migranții neregulați.
Sursa foto: Parlamentul European
Comentarii