Roberta Metsola a fost realeasă în funcţia de preşedinte al Parlamentului European
Roberta Metsola a fost realeasă marţi cu o majoritate foarte largă pentru un nou mandat de preşedinte al Parlamentului European. Ea a primit 562 de voturi în favoarea realegerii sale pentru un al doilea mandat de doi ani şi jumătate.
Roberta Metsola a obţinut marţi un sprijin larg pentru un nou mandat de preşedinte al Parlamentului European, devenind prima femeie care obţine un al doilea mandat în fruntea Parlamentului UE. Metsola a fost aprobată de 562 dintre cei 623 de deputaţi care au votat.
Metsola, eurodeputat din Malta care în 2022 a devenit prima femeie din ultimii 20 de ani în fruntea Parlamentului Uniunii Europene, este doar al doilea preşedinte, după germanul Martin Schulz, care obţine un nou mandat de când Parlamentul UE a devenit o instituţie aleasă direct, în 1979.
„Aceasta trebuie să fie o casă care să nu se teamă să conducă şi să schimbe. Am început, dar încă nu am terminat”, a declarat Metsola, în vârstă de 45 de ani, care este membră a Partidului Popular European, grup de centru-dreapta.
Adresându-se adunării UE, Metsola a declarat că Parlamentul ar trebui să continue să fie un susţinător puternic al Ucrainei, al statului de drept şi să caute puterea de a propune legislaţia UE, în condiţiile în care, în prezent, doar Comisia Europeană poate propune noi acte legislative ale UE.
În continuarea rolului său, în mare parte ceremonial, Metsola va prezida parlamentul cu 720 de membri, care negociază şi adoptă propunerile legislative ale UE şi aprobă bugetul blocului european.
În primul său mandat, politicianul conservator, cu o ascensiune rapidă, a fost apreciată pentru faptul că a contribuit la creşterea profilului adunării UE şi pentru sprijinul său ferm pentru Ucraina. Ea a fost primul lider al unei instituţii UE care a vizitat Kievul după invazia Rusiei din februarie 2022 şi a sprijinit în mod constant candidatura Ucrainei de a adera la UE, reaminteşte Reuters.
Unii oficiali UE au declarat pentru Reuters că au apreciat şi capacitatea lui Metsola de a uni partidele de centru, după ce extrema dreaptă a înregistrat câştiguri puternice în alegerile europene de luna trecută.
Ea a încercat, de asemenea, să repare reputaţia parlamentului după scandalul de corupţie cunoscut sub numele Qatargate – mită pentru lobby – propunând reguli mai stricte în ceea ce priveşte declaraţiile financiare ale legislatorilor şi contactele lor cu lobbyiştii, deşi activiştii spun că reformele nu au fost pe deplin puse în aplicare.
Parlamentul European este singura instituţie a UE aleasă în mod direct.
Metsola, mamă a patru băieţi, provine din cea mai mică ţară din UE şi a devenit deputat european în 2013, avansând apoi în rândurile instituţiei şi devenind cel mai tânăr preşedinte al acesteia. În perioada premergătoare alegerii sale iniţiale, a fost criticată pentru poziţia sa cu privire la avort. Ca deputat european de Malta, unde avortul este în mare parte ilegal, Metsola s-a opus rezoluţiilor care solicitau accesul femeilor la avorturi sigure. Însă, după ce a devenit preşedinta Parlamentului European, ea s-a angajat să reprezinte poziţia adunării UE privind drepturile sexuale şi reproductive, inclusiv drepturile femeilor de a avea acces la avort.
CITEȘTE ȘI: Cine sunt europarlamentarii români propuși pentru funcția de vicepreședinte al Parlamentului European
Sursa foto: Uniunea Europeană
Comentarii