🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Anul 2022 a început cu o serie întâlniri diplomatice pe tema tensiunilor de la granița de Est a Ucrainei, unde Federația Rusă are peste 100.000 de trupe pregătite pentru o posibilă invazie, după cum avertizează forțele Occidentale. În tot acest timp, cetățenii de rând din zonele afectate de conflictul care durează, deja, de 8 ani de zile, își amintesc cu groază de evenimentele din 2014, când Rusia a anexat Crimeea și o parte din regiunile Donetsk și Lugansk.

Diplomații Statelor Unite ale Americii, ai Federației Ruse și ai NATO au purtat, la început de 2022, o serie de discuții pe tema conflictului din Ucraina, care nu au ajuns la niciun rezultat concret și care, cel mai probabil, se vor repeta în viitorul apropiat.

Numai că, în urma întâlnirilor, amenințările legate de o posibilă invazie a Federației Ruse în Ucraina s-au înmulțit în spațiul public, ceea ce i-a făcut pe cetățenii din Ucraina să retrăiască evenimentele din 2014, când separatiștii pro-ruși, ajutați de forțele militare ale Moscovei, au ocupat o bună parte din Estul țării.

Un conflict militar ar aduce după sine încălcări ale drepturilor omului și crime de război, după cum avertizează SUA, iar civilii din Estul Ucrainei sunt cei mai vulnerabili în acest sens, așa cum au fost și în 2014.

Părintele Pavel, ucis pentru că a căutat pacea

Ucraina este un stat divers din punct de vedere religios și etnic, dar marea majoritate a cetățenilor este creștin-ortodoxă, ca în restul țărilor din Estul Europei, incluzând Federația Rusă. În general, în mediul rural, preotul este simbolul spiritual al comunității, iar pentru cetățenii de rând reprezintă o voce mai puternică decât cea a politicienilor.

Pe 14 ianuarie 2015, un ziar local din regiunea Donetsk publica povestea Părintelui Pavel, ucis de separatiștii pro-ruși în timpul ocupației din anul 2014. Pavel a fost împușcat imediat după ce a trecut de un punct de control în care erau soldați ruși, în apropierea orașului Druzhkivka, din Estul Ucrainei.

(Locul în care erau amplasate check-point-urile separatiștilor ruși în 2014, unde a fost ucis Părintele Pavel, în apropierea orașului Druzhkivka, Donetsk, Ucraina)

Acolo am stat de vorbă cu Evgheny Fialko, editorul publicației și jurnalistul care a pus cap la cap informațiile legate de asasinarea preotului.

„Pavel era o persoană foarte interesantă și fascinantă. Când a început războiul, în anul 2014, a avut o interpretare proprie a evenimentelor. Își dorea ca ambele tabere să cadă la pace”, l-a descris jurnalistul Evgheny Fialko pe Părintele Pavel.

Jurnalistul povestește cum fostul arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, ce slujea în orașul Druzhkivka, călătorea des printre taberele ucrainene și cele ale separatiștilor pro-ruși, pentru a-i îndupleca să nu mai lupte unii împotriva celorlalți. Doar că ultima călătorie, din 8 mai 2014, i-a fost fatală.

(Articolul din 2015 „Cine l-a ucis pe Părintele Pavel?” – în care a apărut povestea Părintelui Pavel, alături de ultima poză în care a fost surprins)

„Fiul său mi-a povestit că pe, 8 mai 2014, a primit un telefon de la Părintele Pavel. Luase parte la o discuție neplăcută pe teritoriul controlat de separatiști și a înțeles de la șeful acestora că urmează să îl omoare”, susține Fialko.

Imediat după ce l-a sunat pe fiul său, Pavel s-a urcat în mașină și a încercat să ajungă acasă, în Kramatorsk, oraș situat în apropiere de Druzhkivka, unde avea parohia.

„Pe drum a fost urmărit de separatiști. În tot acest timp, Părintele Pavel căuta cea mai bună soluție ca să ajungă acasă. A ajuns în dreptul check-point-ului situat unde stăm noi astăzi, dar probabil că atunci s-a dat ordinul”, a precizat jurnalistul ucrainean.

Pentru că preotul călătorea des printre punctele de control ale celor două tabere, soldații care stăteau de gardă îl cunoșteau, astfel că nu s-a mai oprit pentru control în dreptul celui din Druzhkivka.

„Soldații îl cunoșteau, dar nu l-au lăsat să treacă. În schimb, au început să tragă în el. În mașina în care se afla au fost găsite 22 de gloanțe”, conform spuselor lui Evgheny Fialko.

(Evgheny Fialko, jurnalistul care a documentat povestea Părintelui Pavel)

3 zile în iad pentru părintele Dionisy

Când Federația Rusă a intervenit militar în Estul Ucrainei și în Crimeea, în anul 2014, orașul Druzhkivka a fost cucerit de separatiștii pro-ruși și recâștigat de armata ucraineană după 4 luni.

În timpul ocupației, civilii au fost scoși din casele lor și duși în temnițe, localizate în subsolul unei clădiri din oraș. Acolo erau ținuți în condiții improprii, câte 10-15 într-o cameră, în timp ce separatiștii îi interogau pe rând, a spus părintele Dionisy (foto material), acum preot militar în regiunea Donetsk.

(Subsolul în care erau aduși civilii din orașul Druzhkovka. Clădirea principală găzduiește sediul neoficial al muzeului dedicat victimelor celor care au invadat regiunea de-a lungul istoriei)

„În iunie 2014, diferite persoane care aveau arme asupra lor au venit la mine acasă, mi-au bătut în geam și mi-au spus să merg cu ei. Nu eram gata pentru așa ceva, i-am întrebat dacă pot să încui ușile și mi-au spus că nu este nevoie”, a spus părintele Dionisy, trimis în anul 2013 în Druzhokovka, de către Biserica Ortodoxă din Ucraina.

Când a fost capturat, părintele Dionisy era preot ortodox civil, cu reședința în Druzhkivka, dar separatiștii îl bănuiau că ar fi participat la Euromaidan, revoluția care a început în Kiev și care a dus la demisia președintelui pro-rus de atunci, Viktor Yanukovich, dar care a și creat premisele necesare Federației Ruse pentru a interveni în Estul Ucrainei și în Crimeea.

„În cea mai mare parte, oamenii erau aduși în aceste celule din motive politice. În acea perioadă, dacă refuzai să le predai ocupanților bussiness-ul tău, era foarte probabil să fii adus aici”, a explicat preotul.

(Părintele Dionisy în camera de interogare)

Numai că separatiștii nu se opreau doar la interogări. Cei care nu cooperau ajungeau să fie, cel mai probabil, scoși în fața plutonului improvizat din curte și împușcați, conform relatărilor lui Dionisy.

„În cele 3 zile (n.r. în care a stat închis în temniță) i-am văzut pe ocupanți cum împușcă prizonieri. Nu știu exact câți au murit acolo, pentru că cei pe jumătate morți erau duși în alte locuri”, a spus preotul ortodox, menționând că geamul celulei în care se afla avea vedere directă către plutonul de execuție improvizat.

Cei care, prin miracol, supraviețuiau erau forțați să construiască tranșee sau puncte de control, pe care separatiștii, sprijiniți de Armata Federației Ruse, să le folosească împotriva armatei Ucrainei, susține preotul.

(Plutonul improvizat, indicat de părintele Dionisy)

A fost eliberat după 3 zile, când a fost de acord să semneze un document potrivit căruia ar fi trebuit să părăsească orașul și să nu se mai întoarcă niciodată.

„Normal că l-am semnat. După ce am fost eliberat, primii 300 de metri au fost cei mai grei, pentru că îi simțeam cum își îndreaptă armele spre mine. Documentul părea a fi un pretext pentru a mă omorî, era un caz perfect de dispariție”, a spus Părintele Dionisy.

Deși documentul pe care a trebuit să îl semneze pentru eliberare spunea clar că nu mai are voie să se întoarcă în oraș, Dionisy a petrecut 2 săptămâni ascuns într-o casă din localitate, până când soldații ucraineni au recuperat teritoriul, în iulie 2014. Tot atunci a decis să devină voluntar pentru Armată.

În 2022, urmele crimelor de atunci nu se mai observă în temnița din apropierea unei clădiri administrative din oraș. Acest lucru se datorează politicienilor pro-ruși, care ar fi cerut poliției și serviciilor secrete ucrainene să închidă subsolul și să îl curețe, potrivit preotului militar.

Părintele spiritual al soldaților ucraineni ortodocși din regiunea Donetsk susține că, față de anul 2014, armata țării sale este mult mai bine pregătită, din toate punctele de vedere.

„Soldații noștri spun că își doresc să protejeze Ucraina. Având în vedere că nu au plecat în anul 2014, vor lupta pentru țară până la ultimul suflu, pentru a ne recâștiga independența și suveranitatea. Față de 2014-2015, avem suficienți soldați, suficientă aparatură, deci am toate motivele să cred că vor proteja și vor da dovadă de reziliență în momentul în care Federația Rusă se va decide să invadeze Ucraina”, a fost concluzia preotului.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp