🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Giorgiana Hosu, propunerea Ministrului Justiției pentru funcția de procuror șef al DIICOT, susține luni interviul în fața Secției pentru Procurori a CSM pentru a primi avizul consultatir. Ulterior acestei proceduri, președintele Klaus Iohannis este cel care decide dacă o va numi în funcția pe Hosu.

Giorgiana Hosu le-a explicat magistraților din cadrul CSM că în cazul dosarului Caracal, DIICOT a greșit fiindcă nu a explicat suficient de clar „acele lucruri pe care opinia publică le dorea lămurite”.

Întrebată ce crede că s-a greșit în activitatea Caracal și ce are să își reproșeze, Giorgiana Hosu a declarat:

„În dosarul Caracal colectivul de procurori a lucrat eficient, a administrat tot probatoriul necesar, rezultatul a fost finalizarea dosarului în condiții de legalitate și sesizarea instanței. Poate că nu am explicat însă suficient de clar acele lucruri pe care opinia publică le dorea lămurite. Pe de altă parte, am făcut față unei avalanșe de informații, din partea avocaților apărării, informații pe care nu le puteam combate cu absolut nimic, pentru că până la urmă furnizam date din anchetă. Nu știu dacă trebuia să mărim cumva puterea de a convinge opinia publică de faptul că lucrurile se desfășoară temeinic și în conformitate cu dispozițiile legale. Cred că asta trebuia asumat”, susține Giorgiana Hosu.

Hosu explică faptul că s-a creat o emoție publică, îndreptățită în legătură cu cazul tragediei din Caracal, iar DIICOT „nu a găsit cea mai bună formulă de a comunica ceea ce făcea, „de a face populația să înțeleagă că lucrurile mergeau într-o direcție în care trebuiau să meargă, o direcție bună și legală, și că DIICOT avea competența de a desfășura acest dosar”.

Vulnerabilitățile DIICOT: Fluctuația de personal și volumul mare de muncă

Procurorul a vorbit despre vulnerabilitățile sesizate în cadrul structurii, printre care se regăsesc vechimea impusă de modificările legislative pentru a accede în structura specializată, fluctuația de personal, dar și volumul mare de lucru.

„Vulnerabilitățile sesizate în acest moment în cadrul structurii ar fi vechimea impusă de modificările legislative pentru a accede în structura specializată. Fluctuația de personal la nivelul DIICOT, fapt ce are drept consecință întârzieri în efectuarea activității de urmărire penală, implicit în soluționarea cazurilor complexe, atât la nivelul DIICOT cât și la nivelul instanțelor, fiindcă în conformitate cu practica instituită de CEDO, schimbarea judecătorului duce la readministrarea probatoriului esențial în cauză.

O altă vulnerabilitate este volumul mare de lucru, cauzele complexe pe zona de criminalitate economico-financiară, mult mai vechi de cinci ani de la efectuarea în continuare a urmăririi penale, durata lungă a procedurilor, nu doar în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată (țăndărei).
Soluția fiind acordarea unor termene mai scurte poate în dosarele complexe, pentru a nu ține în stare de incertitudine o perioadă mare de timp, inculpații trimiși în judecată.

O altă vulnerabilitate este subdimensionarea schemei de personal a structurii de combatere a criminalității organizate din cadrul IGPR. Mijloacele logistice necompetitive și lipsa de motivare a ofițerilor.

O altă vulnerabilitate ar fi impactul dinamicii legislației în materie penală și a jurisprudenței cu caracter obligatoriu în cauzele în care diicot a sesizat instanțele de judecată , și mă refer fie la dezincriminarea unor infracțiuni, cum a fost deținerea de subtanțe psihoactive în vederea consumului de către persoana fizică, dar și, la unele decizii ale Curții Constituționale, care încă nu sunt implementate”, susține Giorgiana Hosu, propunerea ministrului de Justiție pentru funcția de procuror-șef DIICOT.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp