🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Abuzul în serviciu, neglijența în serviciu, infracțiunile continuate și conducerea pe drumurile publice sunt principalele articole din Codul penal care au suferit modificări în proiectul de Lege trimis joi, 2 iunie, de Ministerul Justiției, pentru a fi aprobat de Guvern.

Proiectul de Lege vizează punerea în acord a Codului penal cu o serie de decizii luate de Curtea Constituțională a României în ultimii ani.

Una dintre modificările propuse de Ministerul Justiției se referă la „persoana ce are calitate de martor (…) și care a comis o infracțiune”, dar care, înainte sau în timpul urmăririi penale, „denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane”. Persoana în cauză beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în forma propusă de instituție.

Articolul 35, alineatul (1), referitor la „infracțiunea continuată” va fi modificat, astfel: „Infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni”

Abuzul și neglijența în serviciu

În cazul abuzului în serviciu și al neglijenței în serviciu, Ministerul Justiției arată, în Expunerea de motive, că cele două articole din Codul penal au „o formulare generoasă” în care pot fi incluse orice fel de acte – normative sau nu, naționale sau unionale” – ce cuprind atribuții de serviciu.

Astfel, modificările propuse de Ministerul Justiției, în urma deciziilor CCR, au scopul de a clarifica actele care intră sub incidența articolului.

Concret, pentru a fi acuzat de abuz sau neglijență în serviciu, o persoană trebuie să încalce „atribuțiile prevăzute într-un act normativ de nivel primar”, după cum urmează: „legi, ordonanțe, ordonanțe de urgență sau alte acte normative interne adoptate anterior actualei Constituții, care la data intrării în vigoare constituiau izvoare de drept penal (legi, decrete ale fostului Consiliu de Stat, Decrete-legi etc.), respectiv acte cu putere de lege din ordinea juridică unională (act normativ unional cu aplicabilitate directă și efecte general obligatorii – regulamente UE)”.

Forma propusă de Ministerul Justiției:

• Abuzul în serviciu – Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării acestuia, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei asemenea dispoziții legale, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică;
• Neglijența în serviciu – „Fapta funcționarului public care, din culpă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării acestuia, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei asemenea dispoziții legale și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă;

Conducerea pe drumurile publice

O altă modificare adusă Codului penal se referă la conducerea pe drumurile publice. În actuala formă, Ministerul Justiției, citând decizia 224/2017 a CCR, susține că nu este incriminată conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier, fără permis de conducere sau neînmatriculat.

„În motivarea deciziei s-a reținut că necorelarea (…) determină un veritabil viciu de neconstituționalitate, care rezultă din omisiunea reglementării, în cuprinsul art. 335 alin. (1) din Codul penal, a tractoarelor agricole sau forestiere ca obiect material al infracțiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice fără permis de conducere”, se arată în expunerea de motive.

Formele modificate ale articolelor 334 și 335:

• 334 – „(1) Punerea în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul, tramvai, tractor agricol ori forestier neînmatriculat sau neînregistrat, potrivit legii, se pedepsește cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă. (2) Punerea în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul, tramvai, tractor agricol ori forestier cu număr fals de înmatriculare sau înregistrare se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. (…) (4) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tractarea unei remorci ale cărei plăcuțe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare au fost retrase ori a unui vehicul înmatriculat în alt stat, care nu are drept de circulație în România, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă”
• 335 – „(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul, a unui tramvai ori a unui tractor agricol sau forestier de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani. (2) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule, tramvaie ori tractoare agricole sau forestiere în România se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”

Totodată, persoanele care sunt surprinse de polițiști cu o alcoolemie de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge poate fi pedepsită cu închisoare de la unul la 5 ani sau amendă, potrivit modificărilor propuse de Ministerul Justiției.

În plus, dacă un șofer consumă alcool sau alte substanțe psihoactive după ce a produs un accident de circulație în urma căreia au existat victime și până în momentul în care i se recoltează probe biologice, poate fi pedepsit cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă.

În cazul în care șoferul „efectuează transport public de persoane, transport de mărfuri periculoase” sau este instructor, poate fi pedepsit cu închisoare de la 2 la 7 ani.

„Nu constituie infracțiune consumul de substanțe psihoactive, după producerea accidentului de circulație și până la recoltarea mostrelor biologice, dacă acestea sunt administrate de personal medical autorizat, în cazul în care acestea sunt impuse de starea de sănătate sau de vătămarea corporală a conducătorului auto”, este alineatul (3) al Articolului 336^1, propus de Ministerul Justiției.

Sursă foto: Redacția

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp