Președintele a prezentat planul „foarte ambițios și amplu” pentru creșterea independenței energetice a țării
Președintele Klaus Iohannis, aflat într-un turneu în statele baltice, a prezentat joi, 24 noiembrie, planul prin care România încearcă să își crească independența energetică, pe care l-a catalogat drept „foarte ambițios, foarte amplu, care merge pe mai multe decenii”.
„Trebuie să înțelegem că în domeniul energiei e nevoie de un plan în etape și noi avem acest plan în România”, a spus președintele, în timpul conferinței de presă susținută la Vilnius, alături de omologul lituanian Gitanas Nauseda.
„Pe termen scurt și foarte scurt”, Klaus Iohannis a menționat că prioritatea autorităților este aprovizionarea pentru această iarnă.
„Trebuie să lucrăm pe termen scurt și mediu pentru următoarele ierni, pentru următorii ani, și trebuie să avem un plan pe termen mai lung care să ne asigure nu doar independența, ci chiar energie suficientă pentru a și exporta. Noi avem aceste planuri și aceste gândiri”, a explicat Iohannis.
Astfel, șeful statului a precizat că depozitele de gaz ale României sunt umplute în proporție de „aproape 100%”, dar, în același timp, sunt negociate „câteva contracte de import pe alte căi decât gazul rusesc”.
„Avem nevoie de acestea și pentru consumul propriu, dar avem în vedere în același timp și aprovizionarea Republicii Moldova în cazul în care apar probleme deosebit de grave acolo. Asta e pe termen scurt și stăm bine”, a adăugat Klaus Iohannis.
Pe termen mediu, președintele a menționat întâlnirea de la începutul săptămânii cu delegația condusă de directorul general al OMV, ce reprezintă și asocierea Romgaz-OMV Petrom din proiectul Neptun Deep.
„Am primit promisiuni ferme că în cursul anului viitor se va lua decizia de investiție și destul de repede se va trece la realizarea instalațiilor pentru a extrage gaz din Marea Neagră(…)Credem că, prin accesarea acestei resurse, pe termen mediu vom avea gazul necesar asigurat, împreună cu importurile care, la nevoie, vor continua”, a spus șeful statului.
În paralel, România sprijină dezvoltarea energiei regenerabile și investițiile în centrale nucleare, a mai precizat Iohannis, amintind de împrumutul accesat pentru construirea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, dar și de introducerea unor „așa-numite centrale mici nucleare care vor putea fi amplasate în alte locuri decât unde avem acum centrale care produc electricitate”.
„Și, în final, pentru 2050 știți că avem ambiția să devenim neutri din punct de vedere al emisiilor, asta însemnând ca, până atunci, producția asigurată de regenerabile și de nuclear să fie suficientă și să înlocuiască celelalte facilități de producție care vor fi retehnologizate”, a adăugat președintele.
Totodată, oficialul român a precizat că România acordă atenție producției și transportului de hidrogen, dar și realizării unor facilități de stocare a energiei electrice, „deci acumulatoare foarte mari, care pot livra instant energie electrică când, dintr-un motiv sau altul, consumul crește brusc”.
„Iată deci un plan foarte ambițios, foarte amplu, care merge pe mai multe decenii şi, în acest fel, românii pot fi asigurați că la noi lucrurile sunt nu doar sub control, sunt planificate și pentru viitor(…)Toate acestea sunt în lucru și vor schimba net harta energetică a României, net în plus, pentru români”, a fost concluzia președintelui României.
Președintele se află în aceste zile într-un turneu în țările baltice, unde se întâlnește cu omologi din Lituania și Letonia și participă la un summit cu liderii statelor de pe Flancul Estic al NATO. Detalii, aici.
Sursă foto: Uniunea Europeană
Comentarii