Motivare CCR: De ce este neconstituțională OUG care transforma SRI în organ de cercetare penală special
Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat motivarea deciziei de admitere a sesizării privind OUG ce dădea posibilitatea Serviciului Român de Informații (SRI) să se implice în urmărirea penală, în anumite condiții. Ordonanța de urgență, promovată în anul 2016 de fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, a fost declarată neconstituțională, miercuri, 16 februarie, de CCR. Acum, a fost publicată motivarea Curții.
Potrivit motivării, prin această OUG ar fi fost acordate preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau judecătorului anume desemnat de către acesta competenţe ce revin Parlamentului.
„Curtea reţine că norma criticată dă dreptul preşedintelui ÎCCJ ori unui judecător anume desemnat să exercite un control asupra anumitor elemente ce ţin de activitatea de urmărire penală, în condiţiile în care, potrivit art. 55 alin. (6) din Codul de procedură penală, organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare şi organele de cercetare penală speciale îşi desfăşoară activitatea de urmărire penală sub conducerea şi supravegherea procurorului. În acest context, Curtea constată că este dificil de distins între aspectele ce ţin de competenţa de verificare a preşedintelui ÎCCJ/judecătorului anume desemnat de către acesta şi aspectele ce ţin de competenţele organelor de urmărire penală ori ale judecătorului de cameră preliminară”, se explică în motivare, potrivit Agerpres.
De asemenea, Curtea constată că reglementarea competenţei preşedintelui ÎCCJ sau a unuia dintre judecătorii anume desemnaţi de către acesta de a verifica modul de punere în aplicare, în cadrul Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor (CNIC), a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală încalcă articolul 1 alineatele (4) şi (5), articolele 124, 126, 131 şi 132 din Constituţie.
Potrivit sursei citate, punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică va fi realizată, întotdeauna, de organul de urmărire penală, în exercitarea funcţiei de urmărire penală. Este exclus ca această competenţă să aparţină altor persoane/entităţi.
„Aşa fiind, Curtea conchide că, din perspectiva componentei umane, verificarea efectuată, în temeiul art. 301 din Legea nr.304/2004, de preşedintele ÎCCJ sau de judecătorul anume desemnat de către acesta vizează, de fapt, activitatea organului de urmărire penală care pune în executare mandatul de supraveghere tehnică”, se mai arată în document.
Context
Proiectul de Lege pentru aprobarea OUG 6/2016 a fost adoptat de Parlament în luna noiembrie 2021, dar a fost imediat atacat la Curtea Constituțională de către mai multe grupuri parlamentare, printre care se regăsesc PSD, PNL și AUR.
În 14 martie 2016, Guvernul, condus atunci de Dacian Cioloș, adopta o ordonanță de urgență, la propunerea fostului ministru al Justiției, Raluca Prună, ce dădea posibilitatea SRI să facă acte de cercetare penală în condiții speciale, în cazuri de trădare, spionaj sau terorism.
OUG a venit la scurt timp după Decizia 51 a Curții Constituționale, din anul 2016, privind interzicerea colaborării cu SRI în ceea ce privește realizarea filajului și a interceptărilor.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii