🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Mai multe asociații de magistrați din România – Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție – critică noul proiect de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), așa numita Secție Specială (SS), prezentat vineri, 21 ianuarie, de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu (PNL). 

Într-un comunicat de presă transmis luni, 24 ianuarie, asociațiile susțin că proiectul „este un compromis inadecvat, care încalcă obligațiile României de stat membru al Uniunii Europene și al Consiliului Europei”.

„Proiectul de lege publicat de Ministerul Justiției la data de 21 ianuarie 2022 desființează Secția Specială doar formal, de vreme ce modul în care ar urma să fie anchetate infracțiunile comise de magistrați, respectiv prin procurori anume desemnați de Plenul CSM din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) și al parchetelor de pe lângă curțile de apel (PCA), păstrează și chiar agravează trăsăturile problematice ale SIIJ”, se arată în comunicat.

Printre problemele semnalate de asociații se numără:

• Competența de anchetare a tuturor infracțiunilor săvârșite de magistrați, așadar și a celor de corupție, ar urma să revină procurorilor anume desemnați din parchetele obișnuite, deși faptele de corupție trebuie anchetate de parchete specializate;
• Se menține regula de funcționare a SIIJ, potrivit căreia, dacă alături de magistrați, sunt anchetate și alte persoane pentru care, potrivit legii, competența de efectuare a urmăririi penale aparține Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, operează transferarea dosarelor de corupție de la Direcția Națională Anticorupție la noii procurori anume desemnați din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
• Se menține regula potrivit căreia desemnarea procurorilor care vor ancheta magistrați se face de Plenul CSM
• Regulile de desemnare și de revocare a procurorilor anume desemnați sunt lipsite de previzibilitate și pun în pericol independența magistraților
• Nu se oferă soluții pentru problemele care au fost invocate pentru înființarea SIIJ

„(…) noul proiect privind desființarea Secției Speciale reprezintă un compromis inadecvat, de natură a încălca Decizia MCV și Avizele Comisiei de la Veneția, în concret obligațiile României de stat membru al Uniunii Europene și al Consiliului Europei.

Soluția firească rămâne desființarea necondiționată a Secției Speciale și restabilirea competențelor parchetelor specializate, precum DNA și DIICOT, așa cum au propus organismele europene relevante”, susțin asociațiile semnatare.

Comunicatul integral poate fi citit AICI.

Context

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a prezentat într-o conferință de presă susținută vineri, 21 ianuarie, proiectul de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), așa numita Secție Specială (SS).

Proiectul de lege pentru desființarea SIIJ

Expunerea de motive

Predoiu a dat detalii despre ce se va întâmpla după desființarea SIIJ. Competența secției va fi preluată de către parchetele obişnuite, aceste cauze urmând a fi instrumentate doar de procurori anume desemnaţi în acest sens, potrivit procedurii propuse prin prezentul proiect de lege – vor fi, în total, 42 de procurori – 12 în București, iar restul de 30 în teritoriu.

„Ministerul Justiției va pune astăzi în dezbatere publică proiectul de lege pentru desființarea SIIJ. (…) Principala prevedere a proiectului de lege și scopul proiectului este desființarea SIIJ începând cu data adoptării proiectului de lege.

Pentru investigarea infracțiunilor care până acum erau la secție (SIIJ – n.red.) am folosit un model inspirat de Parchetul European (EPPO), adică un număr de 12 procurori în centru, la București, un număr de 30 de procurori răspândiți în țară, câte 2 procurori pentru fiecare Curte de Apel. În total, 42 de procurori care vor investiga infracțiunile până acum de competența secției”, a declarat ministrul Justiției.

Cum vor fi desemnați procurorii

Ministrul a vorbit și despre cum vor fi desemnați procurorii – de plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

„Acești procurori sunt desemnați de Plenul CSM. Cei 12 procurori din București vor fi selectați și anume desemnați de CSM prin plenul Consiliului din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului General.

Cei 30 de procurori din Curțile de Apel, câte doi procurori pentru fiecare curte de apel, vor fi selectați și desemnați de plenul CSM din cadrul parchetelor de pe lângă Curțile de Apel.

Procurorii din Parchetul General vor fi propuși plenului de către procurorul general, respectiv procurorii de la Parchetele Curților de Apel vor fi propuși plenului CSM de prim-procurorii de la curțile de apel”, a explicat Cătălin Predoiu.

Cum se împarte competența:

„Competența este partajată între cele două nivele, respectiv procurorii de la Secția de urmărire penală și criminalistică vor desfășura urmărirea penală în cadrul infracțiunilor săvârșite de membrii CSM, de judecătorii ÎCCJ și de procurorii de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, de judecătorii de la curțile de apel, respectiv de către procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, de judecătorii de la curțile militare de apel și procurorii de la curțile militare de apel.

În competența procurorilor de la curțile de apel vor fi infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale și tribunalele militare, respectiv procurorii care funcționează pe lângă aceste instanțe”, a explicat ministrul.

Ministrul a explicat că dosarele existente pe rolul secției vor fi transmise în 30 de zile la parchetele competente, potrivit legii.

Calendarul

Ministrul Justiției a detaliat și calendarul prevăzut pentru acest proiect de lege. El va fi în dezbatere publică până la data de 31 ianuarie.

„În acest timp vom colecta propunerile făcute de îmbunătățire și apoi după revederea propunerilor, proiectul va primi o formă finală si va fi trimis CSM pentru aviz, conform legii.

După aviz, vom înainta proiectul către Guvern, scopul fiind să ne încadrăm cu procedura în termeni care să permită Parlamentului să adopte proiectul de lege conform programului de guvernare, adică până la 31 martie”, a mai spus acesta.

În prezent, pe rolul secției se află 7000 de dosare, a mai precizat Predoiu.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp