🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Noul proiect care vizează închiderea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) stârnește reacții puternice în rândul magistraților. Pus în dezbatere de ministrul Cătălin Predoiu, proiectul presupune înființarea unei noi structuri care va fi formată din 42 de procurori, 12 de la Parchetul General și 30 de la parchetele de pe lângă curțile de apel din țară. De remarcat este că dosarele de corupție și cele de crimă organizată nu revin la DNA, respectiv DIICOT, așa cum se întâmpla înainte de înființarea Secției Speciale. Main News a discutat cu mai mulți magistrați, pentru a vedea cum percep aceștia noua inițiativă legislativă.

Andrea Chiș, judecătoare și membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), susține, într-un răspuns la solicitarea Main News, că desființarea Secției Speciale este un lucru bun, însă pune sub semnul întrebării unele prevederi din proiectul legislativ.

„Partea bună este că se desființează Secția Specială și că trece competența la procurori care oricum aveau înainte, cel puțin parțial, competența de a instrumenta și astfel de cauze.

Partea negativă este că dosarele nu se întorc și la parchetele specializate. În proiectul de lege, cauzele de corupție sau de crimă organizată care implică magistrați, chiar dacă sunt cercetate și alte persoane, se vor trimite spre instrumentare procurorilor competenți să cerceteze magistrați.

Proiectul cere, printre alte condiții, și pe aceea ca acești procurori să fi instrumentat cauze complexe și să aibă o experiență profesională semnificativă în investigarea infracțiunilor de corupție și crimă organizată. O astfel de experiență e greu de imaginat că se poate dobândi în altă parte decât în structurile specializate, respectiv DNA și DIICOT. Cu alte cuvinte, pot fi selectați procurori care au activat în cadrul acestor structuri, dar nu pot fi selectați cei care activează în momentul desemnării lor pentru a cerceta magistrați”, a declarat Chiș, unul dintre membrii CSM care a cerut încă de la început desființarea SIIJ.

Judecătoarea susține, în punctul său de vedere, că ar trebui să existe o prevedere mai clară legată de interviurile procurorilor în fața CSM.

„Desemnarea de către Plenul CSM a acestor procurori presupune o implicare și a judecătorilor în cariera procurorilor, care poate fi înțeleasă, având în vedere faptul că acești procurori vor putea ancheta și judecători, inclusiv de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Un neajuns ar putea să îl reprezinte faptul că Plenul poate, fără a fi obligat, doar în măsura în care apreciază, să îi asculte pe acești procurori, invitându-i să susțină un interviu, ceea nu este suficient de previzibil și transparent. În cazul procurorilor DNA, de exemplu, interviul în fața Secției pentru procurori a CSM este obligatoriu, ședințele fiind publice, transmise online și postate pe site-ul Consiliului, asigurând, astfel, transparența procesului.

Plenul își va motiva soluția de admitere ori de respingere, spune proiectul, or legea privind Consiliul Superior al Magistraturii prevede că votul este secret, iar hotărârea este semnată doar de președinte, doar el fiind cel care decide, astfel, cuprinsul acesteia”, mai arată Chiș.

Judecătoarea ridică semne de întrebare și cu privire la numărul procurorilor care ar urma să facă parte din noua structură.

„Nu există în expunerea de motive o informare privind numărul procurorilor care funcționează la parchetele la care se face referire în proiect, care ar avea vechimea și mai ales experiența profesională cerută de proiect, pentru a se putea verifica numărul procurorilor dintre care vor fi selectați cei care vor ancheta magistrați (baza de selecție). Vechimea cerută de proiect pentru acești procurori este de 12 ani pentru cei de parchet de curte de apel și de 15 ani pentru cei din cadrul PÎCCJ, vechimi cerute pentru procurorii generali ai acestor parchete. Vechimea necesară pentru promovarea în funcții de execuție în aceste parchete era suficientă.

Nu există un studiu din care să rezulte dacă numărul maxim de 12 procurori din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ și de 2 de la parchetele de pe lângă curțile de apel este potrivit raportat la numărul de dosare. Nu se poate verifica dacă este prea mare sau prea mic, pentru că nu rezultă din expunerea de motive. Este adevărat că există o prevedere privind reevaluarea o dată la 6 luni a numărului de procurori necesar, însă doar în limita cifrei maxime prevăzute în proiect”, susține Chiș.

Judecătoarea Andrea Chiș a candidat pentru funcția de președinte al CSM pentru anul 2022, dar, în urma unui scandal intern, forul a decis să îl mențină președinte interimar pe Bogdan Mateescu.

De atunci, Chiș și alți 6 membri ai CSM au boicotat mai multe ședințe ale forului și au contestat decizia prin care mandatul lui Bogdan Mateescu a fost prelungit până la alegerea unui nou președinte.

CITEȘTE ȘI: Mai multe asociații de magistraţi critică proiectul pentru desființarea SIIJ: Este un compromis inadecvat

Magistrat: Desființarea SIIJ, un pas greșit

Un alt judecător din Capitală, consultat de Main News, critică închiderea Secției Speciale.

„În legătură cu desființarea acestei unități de parchet, apreciz în felul următor: în primul rând, când urmărirea penală a magistraților era în competența DNA și în competența parchetelor de drept comun, după caz, au existat multe situații de terfelire a imaginii unor magistrați care, în final, au fost achitați. Nu am remarcat să se întâmple acest lucru în perioada de activitate a SIIJ. De asemenea, există un raport al Inspecției Judiciare, cu privire la activitatea DNA, din care reiese că în perioada în care a urmărit penal magistrați, mii de magistrați au fost interceptați, nu am auzit ca magistrații să fi fost informați ulterior închiderii dosarelor cu privire la acest aspect, așa cum impune Codul de procedură penală, ceea ce, din punctul meu de vedere, constituie un abuz. Nu am remarcat un asemenea abuz în perioada de activitate a SIIJ. S-a afirmat, când a fost înființată această unitate de parchet, că ar putea constitui, ar putea deveni o formă de presiune asupra activității magistraților. În anii care au trecut s-a demonstrat că nu este așa. Prin urmare, apreciez că este un pas greșit să desființăm această Secție de investigare a infracțiunilor din Justiție. Dar ea rămâne o chestiune de politică legislativă, la aprecierea Legiuitorului, vom vedea ce se va întâmpla”, spune magistratul.

La rândul său, un procuror din București critică proiectul, în special faptul că dosarele nu revin la DNA și DIICOT.

„Nu aduce îmbunătățiri. Se mentine competenta pe persoană și nu pe faptă. Este exclusă specializarea procurorilor DNA și DIICOT pe infracțiunile de corupție și crimă organizată. Se menține o numire din partea Penului CSM dominat de judecători și societatea civilă care nu au nicio legatură cu profilul unui procuror”, susține magistratul în reacția acordată Main News.

Ce spune ministrul Justiției

Cătălin Predoiu a dat detalii despre ce se va întâmpla după desființarea SIIJ. Competența Secției va fi preluată de către parchetele obişnuite, aceste cauze urmând a fi instrumentate doar de procurori anume desemnaţi în acest sens, potrivit procedurii propuse prin prezentul proiect de lege – vor fi, în total, 42 de procurori – 12 în București, iar restul de 30 în teritoriu.

„Pentru investigarea infracțiunilor care până acum erau la secție (SIIJ – n.red.) am folosit un model inspirat de Parchetul European (EPPO), adică un număr de 12 procurori în centru, la București, un număr de 30 de procurori răspândiți în țară, câte 2 procurori pentru fiecare Curte de Apel. În total, 42 de procurori care vor investiga infracțiunile până acum de competența secției”, a declarat ministrul Justiției.

Cum vor fi desemnați procurorii

Ministrul a vorbit și despre cum vor fi desemnați procurorii – de plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

„Acești procurori sunt desemnați de Plenul CSM. Cei 12 procurori din București vor fi selectați și anume desemnați de CSM prin plenul Consiliului din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului General.

Cei 30 de procurori din Curțile de Apel, câte doi procurori pentru fiecare curte de apel, vor fi selectați și desemnați de plenul CSM din cadrul parchetelor de pe lângă Curțile de Apel.

Procurorii din Parchetul General vor fi propuși plenului de către procurorul general, respectiv procurorii de la Parchetele Curților de Apel vor fi propuși plenului CSM de prim-procurorii de la curțile de apel”, a explicat Cătălin Predoiu.

Cum se împarte competența

„Competența este partajată între cele două nivele, respectiv procurorii de la Secția de urmărire penală și criminalistică vor desfășura urmărirea penală în cadrul infracțiunilor săvârșite de membrii CSM, de judecătorii ÎCCJ și de procurorii de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, de judecătorii de la curțile de apel, respectiv de către procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, de judecătorii de la curțile militare de apel și procurorii de la curțile militare de apel.

În competența procurorilor de la curțile de apel vor fi infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale și tribunalele militare, respectiv procurorii care funcționează pe lângă aceste instanțe”, a explicat ministrul.

Ministrul a mai spus că dosarele existente pe rolul secției vor fi transmise în 30 de zile la parchetele competente, potrivit legii.

Calendarul

Ministrul Justiției a detaliat și calendarul prevăzut pentru acest proiect de lege. El va fi în dezbatere publică până la data de 31 ianuarie.

„În acest timp vom colecta propunerile făcute de îmbunătățire și apoi după revederea propunerilor, proiectul va primi o formă finală si va fi trimis CSM pentru aviz, conform legii.

După aviz, vom înainta proiectul către Guvern, scopul fiind să ne încadrăm cu procedura în termeni care să permită Parlamentului să adopte proiectul de lege conform programului de guvernare, adică până la 31 martie”, a mai spus acesta.

În prezent, pe rolul secției se află 7000 de dosare, a mai precizat Predoiu.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp