Interviurile pentru șefia DNA. Crin Bologa a vorbit despre vulnerabilitățile instituției / Marius Voineag: Există un decalaj între potențialul real și rezultate
Marți, 21 februarie, au avut loc interviurile susținute de actualul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Crin Bologa, și procurorul Parchetului General, Marius Voineag, pentru ocuparea funcției de procuror-șef al DNA. Bologa a vorbit despre rezultate obținute în timpul mandatului, vulnerabilitățile cu care se confruntă parchetul anticorupție și obiectivele pe care și le-a stabilit într-un eventual nou mandat, în timp ce Voineag a subliniat că există un decalaj între potențialul DNA și performanțele parchetului, misiunea pe care ar trebui să o aibă DNA în societate și că este necesară dezvoltarea compartimentului de investigații financiare.
Posturile vacante la nivelul DNA, stocul de dosare vechi sau reducerea competențelor DNA în cauze de evaziune fiscală sau fapte de corupție comise de magistrați reprezintă principalele vulnerabilități scoase în evidență de Crin Bologa în timpul interviului susținut la Ministerul Justiției.
„Mandatul s-a desfășurat în timpul pandemiei de COVID-19, apoi începând de anul trecut în prezența unui război în apropierea granițelor României, ceea ce a făcut mai dificilă desfășurarea activității noastre. În activitatea noastră au apărut dosare având ca obiect corupția legată de achiziții publice în pandemie, ținând cont că în război și în pandemie fenomenul corupției crește. A apărut un echilibru în activitatea noastră, o creștere a încrederii procurorilor în propria activitate, creștere a încrederii cetățenilor în DNA”, a declarat Crin Bologa în timpul interviului.
Actualul șef al DNA a subliniat că a cerut ca parchetul să obțină competența de a investiga faptele de delapidare, în cazurile cu prejudicii de peste 200.000 de euro și săvârșite de funcționari publici, și a pledat pentru obținerea competenței de a ancheta cauzele de corupție în care sunt implicați magistrați.
„Vulnerabilitatea nu este a noastră, este a societății românești, pentru că nu folosește la maximum competența DNA”, a subliniat actualul procuror-șef al DNA.
Bologa a mai vorbit despre procentul de achitări de 52%, despre care a spus că în mare parte se datorează deciziilor prin care Curtea Constituțională a dezincriminat „aproape în totalitate” anumite fapte, precum abuzul în serviciu, sau prin care a declarat neconstituționale probele administrate prin colaborarea cu serviciile de informații.
„Procentul real al achitărilor, dacă înlăturăm deciziile de dezincriminare și înlăturare a probelor, în anul 2022 este de 11%, ceea ce cred eu că este un procent care se situează în media statelor UE, acolo unde există structuri anticorupție. Ar fi ideal să nu avem niciun achitat, dar, pe de altă parte, într-o societate democratică acest lucru nu este posibil. Am ajuns la un procent rezonabil, dar, cu toate acestea, aș dori să scădem acest procent printr-o ridicare a standardului de probă și a valorii dosarului trimise în judecată”, a spus Crin Bologa.
Ca obiective, șeful DNA a mai precizat că vizează „continuarea combaterii corupției la nivel înalt și mediu” și „realizarea unor anchete penale profesioniste și imparțiale”.
Marius Voineag: Să ducem lucrurile la un alt nivel în DNA
Procurorul Marius Voineag a subliniat, în schimb, minusurile din activitatea DNA, menționând că ar exista, din punctul său de vedere, probleme legate de formarea profesională a procurorilor, capacitatea tehnologică a parchetului sau din punct de vedere al indicatorilor calitativi.
„Avem o pondere a achitărilor în creștere cu mult peste media ponderii achitărilor aferente structurii DIICOT, respectiv peste media Ministerului Public. Un criteriu important este legat de restituirea cauzelor la procurori. Avem un procent destul de ridicat al cauzelor restituite, practic un inculpat din 10 se întoarce după ce a fost trimis în judecată (…) generând întârzieri în respectarea termenului de soluționare a unui proces rezonabil, cât și generând costuri la nivelul instituției”, a declarat Marius Voineag.
Voineag a subliniat că în anchetele DNA ar trebui ca investigațiile economice să ocupe „un rol central” și a menționat că „aproape toate” infracțiunile care intră în sfera parchetului anticorupție „generează produs infracțional”.
Totodată, procurorul Parchetului General își dorește să crească rolul Direcției Naționale Anticorupție în ceea ce privește prevenirea faptelor de corupție și a explicat că România se află constant pe ultimele locuri în clasamentul realizat de Transparency International, privind Indicele de Percepție a Corupției.
„Motivația principală a fost generată de decalajul între potențialul real al instituției și rezultatele existente în acest moment, mi se pare că DNA este cea mai capitalizată instituție a Ministerului Public, are cele mai mari resurse (…) Nu am perceput-o ca o nevoie intrinsecă, a fost o viziune pe care am vrut s-o exprim în așa fel încât să ducem lucrurile la un alt nivel în cadrul DNA”, a răspuns Marius Voineag, întrebat de ce a ales să candideze pentru postul de procuror-șef al DNA.
Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii