George Roman, director la „Salvați Copiii”: România are legislație pentru combaterea hărțuirii la școală, dar nu se aplică
România este una dintre țările europene cu cel mai ridicat nivel de bullying sistematic, adică de hărțuire a copiilor la școală. 12% dintre elevii de 15 ani au declarat că sunt foarte frecvent victime ale hărțuirii, potrivit unor date ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică din 2020. În mod paradoxal, țara noastră are legislație pentru combaterea hărțuirii la școală, însă, nu se aplică, ne-a precizat George Roman, jurist de profesie, director de programe la „Salvați Copiii”, cel care a contribuit la elaborarea Normelor metodologice (aprobate prin Ordin de ministru în 2020) de aplicare a legii anti-bullying, care a introdus termenul în Legea Educației încă din 2019.
Astfel, până combaterea violenței în școli, formă care „îmbracă” aspecte de natură penală, în școlile din România s-ar putea „tăia” răul de la rădăcină. Chiar dacă termenul de „bullying” a intrat recent în vocabularul nostru, formele prin care se manifestă au existat dintotdeauna, am fi tentați să spunem. Cu toate acestea, modul în care îi impactează pe copii este diferit, spun specialiștii în psihologia copilului.
„Noi am cerut Ministerului Educației Naționale introducerea explicită, în textul Legii Educației Naționale, a prevederii ca în fiecare unitate de învățământ să fie înființat un grup de acțiune anti-bullying cu rolul de prevenire, identificare şi soluționare a faptelor de bullying. Din câte cunosc eu, până la acest moment nu s-a introdus. Sunt foarte puține unitățile de învățământ în care sunt active aceste grupuri anti-bullying, în 200-250, din cele peste 5000 de școli care sunt în România”, a precizat pentru Main News, George Roman.
De ce este important să existe grupuri anti-bullying: Focul nu se stinge cu foc
„Până când un elev ajunge să comită o faptă penală, fie că amenință cu cuțitul, că înjunghie, că lovește, că trage cu arma, în mintea lui „sădește” această faptă, spune psihologul Alina Oprea, specializat în trauma copilului. Concret, este vorba despre sentimente pe care un copil, un adolescent nu știe să le gestioneze și așa apar tragediile din școli.
„Dacă vă uitați la trăsuturile celui mai recent caz de violență, al copilului din Serbia care si-a împușcat mortal colegii, vedeți că e o refulare. Copiii îl făceau „tocilar”. El a plănuit să le arate că e „periculos”, nu doar copilul „cuminte-tocilar”. În cazul elevului care și-a înjunghiat profesoara(…) L-a enervat că le-a dat test pe anunțate. Dar, și-a pus cineva întrebarea dacă acești copii au cadrul să se exprime, ce le place la școală, ce vor de la profesori? Eu cred că autoritățile ar trebui să fie mai centrate pe elevi. Focul nu se stinge cu foc, nu cred în pedepse, ci mai întâi în prevenție”, susține Alina Oprea, cea care lucrează frecvent cu copiii care au nevoie de suport emoțional.
„Banale” tachinări vs traume, depresie, anxietate
George Roman, cel care a propus înființarea unor grupuri anti-bullying în școlile din România, susține că anumite forme de hărțuire pot avea efecte grave asupra psihicului copiilor. Chiar dacă nu sunt comportamente care necesită intervenția Poliției, acestea pot conduce la traume emoționale, la depresie, la anxietate. Aceste stări pot culmina cu fapte grave, infracțiuni.
„De la copii afli multe. Din acest motiv, elevii trebuie să facă parte din aceste grupuri anti-bullying. Ne miră că sunt droguri în școală(…) dar copiii spun cum se simt, ce le place, ce îi afectează. Tachinarea e una, hărțuirea este alta”, a menționat pentru Main News, juristul George Roman, director de programe la „Salvați Copiii”.
Studiu: 7 din 10 adolescenți români au apelat la terapie psihologică
În ultimii doi ani, marcați de crizele succesive cauzate de pandemie și război, centrele de consiliere ale Organizației Salvați Copiii au preluat un număr total de 1.241 de copii și adolescenți care au dezvoltat diferite tulburări emoționale.
Cele mai frecvente diagnostice au fost reprezentate de anxietate – 28,8% și tulburări emoționale (23%).
Majoritatea covârșitoare a cazurilor de depresie s-au înregistrat în rândul copiilor din grupa de vârstă 11 – 14 ani și al adolescenților (15 – 18 ani), respectiv 32% și 54% din cazuri;
Au fost înregistrate și cazuri severe, în care tulburările de tipul anxietății și depresiei au dus la tentative de suicid: trei la grupa de vârstă 11 – 14 ani și cinci în rândul adolescenților.
Depresia și anxietatea se manifestă diferit. De ce nu pot fi ignorate
Depresia la copii și adolescenți se manifestă puțin diferit față de adulți, de aceea uneori este trecută
cu vederea din păcate.
„Un copil cu depresie de cele mai multe ori va fi agitat (dar în acelasi timp va
arăta obosit sau fără chef), ușor iritabil, nemulțumit mai mereu, deseori va plânge facil și va avea
stări schimbătoare, tulburări de somn, apetit, putând apărea și la copii gândurile de moarte. Câteva dintre simptomele depresiei la adolescenți: certăreţ, agresiv, hipersensibil emotional, izolat, renunţă la activităţi, nu manifestă iniţiative, plicitisit, scăderea performanţelor şcolare, modificarea neintenţionată în greutate, dificultăţi de adormire sau în a rămâne treaz, somn neodihnitor, stă treaz toată noaptea, dificultăţi de concentrare, în a sta liniştit, impulsiv, sau mai puţin activ, relaţionează mai puţin cu ceilalţi, dezorganizat, refuză să participe la activităţi, petrece mult timp în pat, doarme ziua, se simte mereu bolnav, Face comentarii negative despre el / ea: „Sunt urâtă”, „Sunt grasă”, „Sunt prost”, „Nimănui nu-i place de mine”, capacitate scăzută de concentrare, uşor de distras, dezorganizat, este obsedat de teme morbide, afirmă că ar vrea să moară, spune că se gândeşte cum să se sinucidă, încearcă să se sinucidă, suspicios, vede imagini înfricoşătoare, îşi aude numele strigat”, explică Mihaela Dinu, psihologul „Salvați Copiii”.
Aproape 10.000 de acte de violență într-un an școlar
Aceste semne nu pot fi ignorate, deoarece comportamentul lor se poate schimba ușor către unul agresiv, cu consecințe deosebit de grave, spun specialiștii.
Ministerul Educației nu ne-a putut spune pe loc de ce nu funcționează în fiecare unitate școlară un grup anti- bullying, însă, va reveni cu răspuns scris. Aproape 10.000 de acte de violență au avut loc în anul școlar 2021-2022, un număr în creștere față de anii trecuți, iar Braşov, Cluj, Dâmbovița, Ilfov și Bucureşti se află pe primele cinci locuri în topul județelor cu cele mai multe acte de violență în școli raportate de inspectoratele școlare județene, arată o evidență publică a Ministerului Educației. Proiectul Legii Educației ar trebui să fie supus aprobării Parlamentului până în luna iulie ac.
CITEȘTE ȘI: Peste 100 de cazuri de bullying și violență la școală au fost raportate la numărul unic de urgențe 119
Sursă foto: Inquam Photos / George Călin
Comentarii