Fugarii români ar putea suporta costurile făcute cu extrădarea lor / Proiectul de lege a fost aprobat de Guvern și merge în Parlament
Guvernul a adoptat, în ședința de joi, 21 martie, proiectul de lege care prevede că fugarii vor trebui să suporte cheltuielile pentru aducerea lor în țară. Statul român a cheltuit în anul 2023 aproximativ 10 milioane de lei (două milioane de euro) cu aducerea în țară a 803 persoane fugite peste graniță, potrivit ministrei Justiției, Alina Gorghiu.
„Este vorba despre un proiect de lege adoptat de Guvern care presupune un lucru de bun simț și absolut normal într-un stat de drept: dacă ai fugit din țară și ai avut bani să eviți executarea pedepsei în penitenciarele românești, atunci când ești adus de statul român înapoi în sistemul penitenciar prin punerea în aplicare a Mandatului European de Arestare, prin extrădare vei scoate bani din buzunar.
Sunt două situații, două ipoteze practic, pe care le prevede legea. Când fugarul se sustrage de la urmărire penală sau judecată și situația a doua, când fugarul se sustrage de la executarea pedepsei. Asta înseamnă că este deja condamnat definitiv și are o hotărâre definitivă a instanței din România.
În primul caz, când fugarul se sustrage de la urmărirea penală sau judecată, cheltuielile care revin statului român în cazul în care persoana s-a sustras urmăririi penale sau judecății, vor fi avute în vedere la stabilirea cheltuielilor judiciare, de către instanța de executare, conform prevederilor Codului de procedură penală. Practic, aceste cheltuieli din cauza respectivă devin cheltuieli de judecată și se suportă de inculpat prin hotărârea definitivă de condamnare. (…)
A doua ipoteză este cea în care fugarul se sustrage de la executarea pedepsei. Așa cum vă spuneam, este deja condamnat și a decis să fugă din țară. În acest caz, pentru recuperarea cheltuielilor ocazionate de aducerea în țară a persoanei solicitate, a persoanei extrădate sau extrădabile, după caz, care s-a sustras executării pedepsei, autoritățile din România au drept de regres, la instanța civilă competentă. Această cauză se va judeca cu celeritate și va fi acțiunea scutită de taxă de timbru. Categoriile de cheltuieli vor fi stabilite printr-o hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiției sau la propunerea Ministerului Afacerilor Interne. De de? Aceste două ministere sunt cele care avansează cheltuielile cu fugarii.
În această situație, ca să fie și mai simplu spus, cheltuielile făcute cu aducerea fugarului condamnat definitiv în țară vor fi recuperate printr-o acțiune separată în instanța civilă iar titularul acțiunii va fi ministerul care a avansat cheltuielile”, a precizat Alina Gorghiu.
În ultimii ani, mai mulți români condamnați definitiv pentru fapte de corupție au ales să scape de închisoare, plecând în statele cu o legislație mai permisivă. Fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, fostul acționar al clubului Dinamo, Dragoș Săvulescu, fostul ofițer SRI, Daniel Dragomir, fostul președinte al Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene și Mario Iorgulescu, fiul lui Gino Iorgulescu, sunt doar câțiva dintre infractorii care se sustrag de pușcărie în Italia.
Cel mai recent pe această listă este Cătălin Cherecheș, primarul municipiului Baia Mare, condamnat definitiv la cinci ani de închisoare, care a ieşit din ţară vineri, 24 noiembrie, la ora 7:49, înainte de pronunţarea sentinţei, prin punctul de frontieră Petea, cu buletinul unei rude. Cherecheș a fost prins, ulterior, în Germania, și adus în țară și încarcerat la Penitenciarul Rahova la începutul acestei săptămâni.
Foto: Inquam Photos / Sabin Cîrstoveanu
Comentarii