🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Pe fondul crizei sanitare, provocată de pandemia de coronavirus, și cel al unei crize economice, generată de creșterea prețurilor la energie, gaze, alimente sau combustibil, România s-a confruntat, în ultimele 2 luni, și cu o criză politică. Dacă, în plan politic, efectele sunt minime, iar alte țări din UE au supraviețuit chiar mai mult timp unor situații de acest tip, în plan social efectele sunt îngrozitoare, a explicat, pentru Main News, politologul Andrei Țăranu.

Criza politică din România încă nu a ajuns la nivelul celei din Belgia, de exemplu, țară care a stat fără guvern timp de un an și 5 luni, sau la nivelul celei din Bulgaria, care a avut în acest an 3 rânduri de alegeri anticipate, a explicat Andrei Țăranu.

Numai că, situația politică a țării se suprapune peste alte două crize, cea provocată de pandemia de coronavirus și o alta economică, resimțită în creșterea prețurilor la energie, gaze sau alimente, iar prodecanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA consideră că acest lucru afectează imaginea politicienilor.

„În plan social, din nefericire, din cauza pandemiei, efectele sunt îngrozitoare pentru că nimeni nu poate să ia decizii rapide pentru probleme foarte serioase. Că e cu oxigenul, că să deblocheze bani pentru spitale, bani pentru medicamente. Aici e marea problemă în această criză care devoalează un lucru foarte grav: birocrația din România a fost atât de puternic politizată încât nu are niciodată inițiativă de la sine, ori acum avem nevoie de inițiativă”, a explicat politologul Andrei Țăranu, într-o declarație acordată Main News.

Două luni de criză politică

1 septembrie 2021 – ministrul Justiției USR este demis

Scandalul din 1 septembrie a fost cel care a pus capac relației dintre Florin Cîțu și USR PLUS și a generat criza politică în care ne aflăm astăzi. Atunci, pe ordinea de zi suplimentară a ședinței de Guvern, premierul a adăugat proiectul „Anghel Saligny”, așa-numitul PNDL 3, criticat aspru de partenerii de coaliție din USR

Argumentând că Stelian Ion l-ar fi șantajat și ar fi încercat să blocheze avizarea proiectului, prim-ministrul a anunțat că l-a demis pe cel care ocupa funcția de ministru al justiției chiar în acea seară, devenind al doilea ministru USR demis din cabinet, după Vlad Voiculescu.

Stelian Ion l-a acuzat atunci pe Florin Cîțu că ar executa ordinele venite de la Palatul Cotroceni, întrucât președintele Klaus Iohannis nu ar fi fost de acord cu modul în care a fost lansat concursul pentru ocuparea funcțiilor vacante la parchete, printre care și funcția de procuror-șef DIICOT, dar și de șef al unor secții din DNA.

3 septembrie 2021 – USR anunță ieșirea de la guvernare

Reacțiile partenerilor de guvernare au venit imediat, iar pe 3 septembrie USR PLUS a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Florin Cîțu, ce a fost citită în ședința plenului comun din 9 septembrie.

În plus, miniștrii USR din Guvern, printre care și Dan Barna, și-au dat demisia, locul lor fiind luat de ceilalți miniștri PNL, cu mandate interimare, de 45 de zile. Ca răspuns, premierul a demis secretarii de stat, prefecții și subprefecții propuși la începutul anului de către formațiunea condusă de Dacian Cioloș.

Scandalul moțiunii s-a mutat ulterior la Curtea Constituțională, iar PSD a depus o altă moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Cîțu.

27 septembrie 2021 – Florin Cîțu câștigă șefia PNL

Pe 27 septembrie, Florin Cîțu avea să câștige șefia Partidului Național Liberal, după ce l-a învins pe fostul lider, Ludovic Orban.

Ulterior, Orban și-a dat demisia din funcția de președinte al Camerei Deputaților, iar apoi a urmat demisia din grupul parlamentar al PNL, coroborată cu o serie de atacuri lansate la adresa președintelui Klaus Iohannis, pe care îl consideră vinovat pentru actuala criză politică, și la adresa premierului interimar, Florin Cîțu.

În prezent, 13 membri PNL și-au dat demisia din grupul parlamentar al liberalilor, iar Orban a anunțat că se gândește să înființeze o nouă formațiune politică.

5 octombrie 2021 – Guvernul Cîțu este demis prin moțiune de cenzură

Guvernul condus de prim-ministrul Florin Cîțu a fost demis marți, 5 octombrie, după ce moțiunea de cenzură depusă de PSD a fost votată de majoritatea senatorilor și deputaților prezenți în plenul reunit.

Moțiunea de cenzură avea nevoie de 234 de voturi pentru a fi adoptată, iar, potrivit rezultatelor oficiale, au fost strânse 281 de voturi „pentru”.

De atunci, Guvernul Cîțu este interimar la Palatul Victoria.

20 octombrie 2021 – Încercarea lui Cioloș

După demiterea guvernului Cîțu, președintele Klaus Iohannis a convocat partidele parlamentare la consultări. Întrucât PNL, UDMR și PSD nu au făcut nicio propunere, iar USR l-a propus pe Dacian Cioloș, președintele l-a nominalizat pe liderul USR, funcție câștigată la începutul lunii octombrie la Congresul partidului, în funcția de prim-ministru.

Pe 20 octombrie, la o zi după ce, la audierile din Comisii, doar Cătălin Drulă a obținut un aviz favorabil, din greșeală, iar ceilalți membri ai Cabinetului au fost respinși, Cioloș se ducea la votul de învestitură din Parlament.

Numai că guvernul Cioloș a reușit să strângă 88 de voturi, din 234 necesare, ceea ce a dus la o nouă rundă de consultări la Cotroceni.

21 octombrie – Nominalizarea lui Ciucă

Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi, 21 octombrie, după a doua rundă de consultări purtate cu partidele la Palatul Cotroceni, că îl desemnează pe Nicolae Ciucă pentru funcția de premier.

După mai multe încercări de negocieri, chiar Nicolae Ciucă a acuzat că nu are susținere din partea liberalilor pentru a negocia intrarea la guvernare cu PSD sau USR, ceea ce îl pune în postura lui Dacian Cioloș, aceea de a se prezenta în Parlament cu un guvern minoritar.

„Mă îndoiesc că va trece, și domnul Ciucă spune de vreo 3 zile că nu a fost lăsat să facă niciun fel de negocieri, încât se duce în fața Parlamentului fără să fi convins pe cineva. S-ar putea ca domnul Ciucă să fi avut și mai puține voturi decât a avut domnul Cioloș. Miza e să vedem cât mai are PNL-UDMR în Parlament în acest moment, altfel pare sigur că domnul Ciucă nu o să treacă”, a comentat analistul politic Andrei Țăranu, pentru Main News.

Astfel, deși miercuri, 3 noiembrie, ar trebui să se dea votul de învestitură pentru Cabinetul Cîțu, criza politică din România nu pare că s-ar termina prea curând.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp