Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) arată că avocatul Robert Mihăiță Roșu, condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa, s-a implicat în activitatea grupului infracțional ce avea ca scop retrocedările bunurilor revendicate de Paul al României, asigurând interfața juridică și aparența de legalitate a întregului demers.

„Implicându-se în acest proiect, inculpatul Roşu Robert Mihăiță a asigurat interfaţa juridică şi a dat aparenţa de legalitate a întregului demers, coordonând aspectele legale şi implicându-se ulterior, prin demersuri efective, în obţinerea bunurilor”, se arată în motivarea deciziei de condamnare în dosarul „Ferma Băneasa”, consultată de Main News.

Instanța arată că avocatul știa care sunt punctele nevralgice ale afacerii din punct de vedere juridic. În anul 2006 a fost întocmit un raport de due diligence de către societatea Țuca, Zbârcea și Asociații, la solicitarea BSG – Benny Steinmnetz Group, deținută de afaceristul israelian Benny Steinmetz, condamnat la rândul său la 5 ani de închisoare, ce scotea la iveală mai multe nereguli:

„-La acel moment nu fusese obţinută hotărârea de exequatur, pe baza căreia să se stabilească legătura de rudenie dintre inculpatul Al României Paul şi fostul rege Carol al-II-lea, prin intermediul tatălui său, Carol Mircea;
– demersurile administrative de obţinere a bunurilor fuseseră făcute de inculpatul Al României Paul în nume propriu, deşi tatăl său Carol Mircea fusese în viaţă la acel moment, iar termenele maxime în care acestea au putut fi făcute erau depășite (s-a împlinit la data de 14.02.2002 pentru imobilele solicitate pe Legea nr. 10/2001 şi la data de 30.11.2005 pentru cele revendicate pe Legea nr.247/2005);
– unele imobile fuseseră revendicate în mod greşit pe Legea nr. 10/2001 (a se vedea situaţia fostei Ferme Regale Băneasa);
– existau probleme în legătura cu dovada dreptului de proprietate (a se vedea Pădurea Snagov, dar şi alte bunuri revendicate de inculpatul Al României Paul);
– actele în dovedirea calităţii de persoană îndreptăţită (moştenitor) erau insuficiente sau fuseseră emise în baza unei hotărâri judecătoreşti care nu mai era în fiinţă (nu exista o hotărâre de exequatur definitivă şi irevocabilă, cauza fiind la acel moment rejudecată de prima instanţă)”, sunt aspectele probate de raportul emis de Țuca, Zbârcea și Asociații, asociație în cadrul căreia Robert Roșu activa ca avocat asociat.

Mai mult, judecătorii au constatat că Robert Roșu a fost o piesă de bază, alături de Remus Truică, în toate demersurile de retrocedare a terenurilor. În cazul fostei Ferme Regale Băneasa, avocatul a indus în eroare membrii Consiliului de Administrație a Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Plantelor.

„În cazul fostei Ferme Regale Băneasa, deşi inculpatul Roşu Robert Mihăiță a încercat în mod constant să acrediteze ideea că şi-a exercitat doar profesia de avocat, în realitate, prin conduita sa, a încălcat inclusiv reglementările interne şi internaţionale care guvernează această profesie şi care interzic practic implicarea avocatului în demersurile cu caracter infracţional ale clientului său”, se mai arată în motivarea ÎCCJ.

Judecătorii au considerat că onorariul de succes solicitat de Roșu, în valoare de 2% din valoarea de piaţă a bunurilor restituite, a fost atât de mare pentru că știa că ar fi vorba de o faptă penală.

„Existând aşadar şi un cert interes material al inculpatului pentru obţinerea unor importante sume de bani, ţinând seama de valoarea extrem de ridicată a acestor bunuri (numai în cazul Fermei Regale Băneasa, aceasta a fost evaluată la peste 135 milioane de euro). Cunoscând impedimentele legale pentru obţinerea bunurilor respective inculpatul Roşu Robert Mihăiță a realizat ab initio că restituirea acestora nu se va putea face decât prin încălcarea legii, ceea ce însemna, implicit, că şi onorariul de succes negociat personal reprezenta, în realitate, un beneficiu ilicit”, potrivit motivării Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În motivarea condamnării lui Robert Roșu, instanța a mai precizat că avocatul, activând într-una dintre cele mai importante case de avocatură din România, ar fi trebuit să cunoască și să respecte rigorile legii.

„Gravitatea faptelor comise de inculpatul Roşu este cu atât mai mare cu cât, dintre toţi inculpaţii, el nu doar că avea pregătire juridică, ci activa într-una dintre casele importante de avocatură din România, prezumându-se în mod absolut că acesta cunoaşte rigorile legii, inclusiv ale celei penale, pe care era obligat să le respecte, mai presus de interesele unui grup sau chiar a potenţialelor beneficii materiale pe care şi el urma să le obţină, ca procent din bunurile restituite în mod ilegal.
În ciuda celor susţinute de inculpatul Roşu pe parcursul cercetărilor, probatoriul administrat în cauză a demonstrat că acesta a ales în mod deliberat să satisfacă interesele materiale ale unui grup infracţional organizat cu caracter transfrontalier în detrimentul respectării legii, implicându-se în mod activ şi fără scrupule în demersuri cu caracter ilegal, care au adus atingere inclusiv onoarei profesiei de avocat”, mai arată sursa citată.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp