🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Zeci de mii de oameni și-au pierdut viața de la începutul acestui an din cauza virusului SARS-CoV-2. În tot acest timp, vaccinarea a fost o prioritate doar la nivel declarativ, iar măsurile ferme, dar nepopulare, prin care s-ar fi diminuat răspândirea virusului ori cele care ar fi stimulat campania de vaccinare s-au lăsat așteptate ori s-au aplicat doar pe jumătate.

După luni de zile în care și-au petrecut timpul mai mult prin propriile locuințe, din cauza restricțiilor ori din proprie inițiativă, pentru unii cetățeni dezvoltarea vaccinului împotriva COVID-19 a fost principala rază de speranță la începutul acestui an pentru revenirea la normalitate. Înainte de debutul campaniei, conform sondajelor de opinie, intenția de vaccinare se situa undeva la 50% din totalul populației, o cifră mai mică decât cele înregistrate pentru vaccinurile destinate combaterii altor patologii, însă destul de aproape de pragul de imunitate colectivă, calculat de epidemiologi la 60-70%.

De campania de vaccinare a fost desemnat să se ocupe un comitet nou înființat, aflat în subordinea prim-ministrului, în fruntea căruia avea să fie numit, cu acordul președintelui Iohannis, medicul Valeriu Gheorghiță, colonel de armată.

În ianuarie, la debutul campaniei, datele arătau excelent, în comparație cu alte state europene, iar politicienii nu ratau aproape nicio ocazie să ne anunțe pe ce poziție se mai află România în clasamentul la nivelul Uniunii Europene. Ușor, ușor, bazinul de „esențiali” și rudele acestora, programați înaintea persoanelor vulnerabile, a început să se diminueze, iar ritmul de vaccinare să se reducă.

Actul 1: „Am învins pandemia!”

Așa cum în final avea să recunoască și colonelul Gheorghiță, impasul campaniei de vaccinare, înregistrat în perioada verii, a fost cauzat de mesajul transmis de politicieni că pandemia s-a terminat. Primul care a dat tonul a fost președintele Iohannis, acesta fiind urmat la scurt timp și de prim-ministrul Cîțu, aflat în plin exercițiu de imagine pentru a câștiga lupta din interiorul PNL.

Pe 13 mai, șeful statului a anunțat relaxarea unor măsuri, printre care eliminarea obligativității purtării măștii și anularea restricțiilor de circulație pe timp de noapte. La acea dată, aproape 40.000 de persoane au efectuat prima doză de vaccin. Imediat, ritmul de vaccinare s-a redus semnificativ. Pe 23 mai, la zece zile după anunțul locatarului de la Cotroceni, 23.000 de persoane au efectuat prima doză de vaccin. O lună mai târziu, pe 13 iunie, sub 10.000 de persoane au efectuat prima doză.

Actul 2: Politizarea

În loc să se folosească de așa-numiții „influenceri”, adică acele persoane care ar fi putut convinge anumite grupuri de persoane asupra necesității vaccinării, principalii decidenți au început o politizare excesivă a campaniei.

Foto: Prim-ministrul Florin Cîțu, într-un spot publicitar prin care încurajează vaccinarea

Toți miniștrii, chiar și cei fără nicio atribuție în acest domeniu, au fost trimiși în centrele de vaccinare, însă rezultatele nu prea s-au văzut.

Foto: Ministrul transporturilor, Cătălin Drulă, ajută cetățenii să completeze formularele într-un centru de vaccinare

Actul 3: Evităm măsurile nepopulare

În paralel, alte state europene au aplicat restricțiile doar pentru persoanele nevaccinate, făcând excepție doar cele trecute prin boală sau care prezentau rezultatul negativ al unui test efectuat recent. Măsura a dus la creșterea siguranței în locurile publice, dar mai ales i-a făcut pe cei indeciși sau chiar pe „antivaxeri” să ia calea centrelor de imunizare.  Pe 4 august, președintele Iohannis a criticat o astfel de abordare pentru că, spunea el, ar fi creat discriminări.

Actul 4: Dezastrul sanitar

Numai că, la doar o lună distanță de când președintele repudia ideea obligativității certificatului de vaccinare, valul patru al pandemiei a lovit România. Numărul de infectări a explodat în numai câteva zile, iar prognozele INSP s-au dovedit a fi eronate. Au existat voci, printre care și medicul epidemiolog Octavian Jurma, care au speculat că INSP a minimizat amploarea valului patru la presiunea decidenților politici, care concurau în propuneri de ridicare a restricțiilor (exemplu: sursa, sursa) .

În al treisprezecelea ceas, când morgile spitalelor erau deja pline de persoane decedate din cauza coronavirusului, iar secțiile ATI n-au mai făcut față numărului mare de pacienți, președintele Iohannis s-a răzgândit. Însă, în locul unui lockdown care ar fi salvat zeci de mii de vieți, autoritățile s-au limitat la adoptarea măsurilor pe care alte state le-au luat în perioada verii, respectiv introducerea obligativității certificatului verde digital pentru anumite activități.

Actul 5: „Măsurile sunt doar pentru fraieri”

Încrederea în instituții, deja firavă, a fost erodată de situații  în care diferiți politicieni, de altfel extrem de vocali în a le cere cetățenilor respectarea regulilor sanitare, au fost surprinși încălcându-le cu nonșalanță, făcându-i pe oameni să spună: „Dacă nici măcar ei nu le respectă, eu de ce să o fac?”. Printre decidenții care nu au purtat mască, deși legal ar fi trebui să o facă, s-au numărat ministrul afacerilor interne, Lucian Bode, ministrul muncii, Raluca Turcan, Vlad Voiculescu, în perioada în care ocupa funcția de ministru al sănătății și chiar președintele Klaus Iohannis. Au existat și încălcări mai grave. Fostul ministru al afacerilor interne Marcel Vela a fost surprins într-un restaurant din București, deși localul ar fi trebui să fie închis. La rândul lor, social-democrații Marcel Ciolacu și Mihai Tudose au fost filmați într-un restaurant din Buzău la o masă alături de alte nouă persoane.

Totul a culminat cu celebrul congres al PNL, organizat pe 25 septembrie, în plin val patru al pandemiei, prin încălcarea restricțiilor de protecție sanitară, pe care tot liderii acestui partid le elaboraseră. Imaginile cu îmbulzeala din jurul cabinelor de vot și cele în care unii liberali nu poartă mască au făcut înconjurul țării.

Foto: Congresul PNL. Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea

Actul 6: Unde-i lege e tocmeală

Pe lângă restricțiile și așa timide, o altă problemă a reprezentat aplicarea acestora. Dacă în perioada stării de urgență pentru o simplă deplasare pe stradă în afara orelor stabilite se puteau aplica amenzi de câteva mii de lei, instituțiile cu atribuții de ordine publică au început să închidă ochii la abaterile cetățenilor.

Masca, deși obligatorie conform Legii, a devenit mai degrabă un accesoriu opțional iar cluburile și restaurantele care ar fi trebuit să fie închise și-au desfășurat fără probleme activitatea. Chiar și când presa arăta ce se întâmplă în cluburile și barurile din București, Poliția a aplicat amenzi la finalul petrecerilor, pe care patronii le puteau achita fără să rămână în pierdere.

Actul 7: Reguli pe care nici noi nu le mai știm

Grupul tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase propune măsuri Comitetului Național pentru Situații de Urgență, care la rândul său face propuneri mai departe, de obicei către Guvern. Guvernul adoptă o Hotărâre pe baza propunerilor CNSU, care ulterior este aplicată prin hotărâri ale comitetelor județene sau municipale pentru situații de urgență. Acesta este lungul șir birocratic prin care a fost gestionată pandemia în România. Așa s-a ajuns la situații absolut neverosimile când una s-a anunțat public și alta s-a adoptat, stârnind numeroase confuzii printre cetățeni și chiar în rândul celor care ar fi trebuit să vegheze la respectarea acestor reguli.

Degringolada a fost totală în ceea ce privește școlile. Dacă anul școlar precedent elevii au fost nevoiți mai mult să învețe online, anul acesta principalii decidenți au promis sus și tare că școlile nu vor mai fi închise. Au fost trasate niște praguri de incidență pe localitate, pentru a mulțumi și Ministerul Sănătății, însă acestea au fost crescute în momentul în care numărul de noi infectări a început să crească vertiginos. Apoi s-a renunțat de tot la praguri, fiind aplicate noi reguli legate de cazurile de coronavirus din fiecare instituție de învățământ. Când situația pandemică a scăpat complet de sub control la nivel național, elevii au fost trecuți într-o vacanță forțată pentru două săptămâni, din care vor ieși luni, 8 noiembrie. Dar nu vor ieși toți, pentru că decidenții au adoptat o nouă găselniță – vor efectua cursuri în format fizic doar acele unități de învățământ în care rata de vaccinare în rândul personalului depășește 60%. Nu e clar cum o astfel de măsură va face din școli un mediu mai sigur și nici cum îi va stimula pe profesorii nevaccinați să o facă de acum încolo, cert este că unii elevi vor avea parte o învățare mai puțin bună decât alții, nu din vina lor.

Actul 8: Perdeaua de fum

Degringolada autorităților a continuat, mai ales că de la începutul toamnei au existat importante convulsii pe scena politică care au dus, în cele din urmă, la demiterea guvernului prin moțiune de cenzură. Cabinetul Cîțu a rămas în calitate de interimar la Palatul Victoria, cu puteri diminuate. Momentul a fost exploatat la maxim, iar principalii responsabili ai deciziilor în criza pandemică au început să împartă vina în stânga și în dreapta. Anti-vacciniștii și conspiraționiștii, fără îndoială având partea lor de vină pentru dezastrul sanitar, au devenit dintr-o dată responsabili pentru tot și toate iar lipsurile din spitale, în loc să fie acoperite, au reprezentat muniția prin care au fost atacați adversarii politici.

În tot acest timp, proiectul de act normativ prin care certificatul verde digital ar deveni obligatoriu la locul de muncă este blocat în Camera Deputaților, după ce în prealabil a fost respins de Senat. Această măsură, solicitată de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență, ar putea reprezenta un stimul important pentru campania de vaccinare, care a intrat din nou pe o pantă descendentă.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp