Cine votează pentru extrema dreaptă în alegerile din Franţa
Alegerile europene din această lună nu numai că l-au determinat pe preşedintele francez Emmanuel Macron să convoace un scrutin parlamentar neaşteptat, dar oferă şi indicii despre ascensiunea rapidă a extremei drepte, până la statutul de favorit, şi despre principalele preocupări ale alegătorilor săi, relatează Reuters.
La scrutinul european din 9 iunie, Rassemblement National (RN) al lui Marine Le Pen s-a clasat pe primul loc în 93% din cele 35.000 de localități (cel mai mic nivel de administraţie) din Franţa, ceea ce se traduce prin 80% din circumscripţiile parlamentare.
O analiză Reuters a datelor de vot a studiat corelaţiile dintre scorul obţinut de RN, pe de o parte, şi venitul, nivelul de educaţie, distanţa de deplasare şi rata de abţinere anterioară, pe de altă parte.
Extinderea atractivității extremei drepte
Le Pen a depus mari eforturi pentru a „detoxifia” imaginea partidului său naţionalist eurosceptic, prezentându-l mai degrabă ca un apărător al veniturilor familiilor, al locurilor de muncă şi al identităţii franceze.
La votul pentru PE, RN a depăşit partidul Renaissance al lui Macron într-un raport de doi la unu. În acest fel, şi-a lărgit în mod semnificativ atractivitatea dincolo de redutele sale istorice de pe coasta mediteraneană şi din nordul sărac al ţării – unde, în unele zone, a depăşit Renaissance cu şapte la unu.
În timp ce RN a câştigat în zonele rurale, marile oraşe şi suburbiile lor au continuat să voteze fie pentru aliaţii lui Macron, fie pentru partidele de stânga, subliniind diviziunea rural-urbană a Franţei.
Transformarea abținerilor în voturi
Analiza Reuters a arătat că rata de abţinere la alegerile parlamentare din 2022 s-a corelat cel mai puternic cu succesul RN în scrutinul european. Localităţile în care RN a obţinut primul loc în scrutinul european au avut o rată medie de abţinere de 46% în primul tur al ultimelor alegeri legislative, comparativ cu o medie de 39% pentru oraşele câştigate de partidul centrist al lui Macron.
Sondajele de opinie estimează că prezenţa la vot la aceste alegeri va depăşi 60%, după ce în 2022 a fost de doar 47,5%. Cererile de vot prin corespondenţă au crescut la peste un milion, mult peste nivelurile tipice pentru această etapă a campaniei.
Nu este clar cum se traduce prezenţa mai mare la vot. Din punct de vedere istoric, mulţi alegători au făcut o alegere tactică de a exclude extrema dreaptă, dar această dinamică a slăbit dramatic.
Prețuri în creștere, standarde de viață în scădere
În timpul campaniei prezidenţiale din 2022, Le Pen s-a abătut de la retorica sa tradiţională şi stăruitoare împotriva imigraţiei cu un nou mesaj pentru alegători: „Voi pune bani în buzunarele voastre”.
În mod tradiţional, partidul lui Le Pen a obţinut rezultate mai bune în zonele cu niveluri mai scăzute ale veniturilor şi ale educaţiei, dar această schimbare de orientare către preocupări mai generale – inflaţia ridicată şi scăderea nivelului de trai – a lărgit enorm baza sa de alegători.
De data aceasta, protejatul lui Le Pen, în vârstă de 28 de ani, viitorul prim-ministru Jordan Bardella, le-a spus alegătorilor că puterea de cumpărare a gospodăriilor este prioritatea numărul unu a RN.
Partidul s-a angajat, printre altele, să reducă TVA-ul la electricitate, combustibil şi benzină şi să revizuiască bugetul pentru 2024.
De asemenea, zonele în care votul RN la alegerile europene a fost cel mai puternic tind să aibă un şomaj mai ridicat, în timp ce ajutoarele sociale reprezintă o parte mai mare din venituri, iar speranţa de viaţă este mai mică.
Educație
Extrema dreaptă a avut cele mai puternice rezultate la alegerile UE în oraşele cu mai puţin de 100.000 de locuitori, unde nivelul de educaţie tinde să fie mai scăzut decât în oraşele mari şi în suburbiile acestora. În astfel de oraşe, RN a luat în medie 38-39%, faţă de 31% la nivel naţional.
Macron a suferit mult timp din cauza percepţiei că de câştigurile economice obţinute în urma reformei sale pro-business au beneficiat cel mai mult orăşenii bine educaţi. La începutul preşedinţiei sale, politicile pro-business şi pro-bogăţie ale lui Macron i-au adus porecla de „preşedinte al bogaţilor”.
Nemulţumirea a izbucnit ocazional, în special în 2018, când Macron s-a confruntat cu luni de proteste de stradă, adesea violente, ale aşa-ziselor „veste galbene”. O majorare a taxei pe combustibil a declanşat revolta, dar aceasta s-a transformat într-o rebeliune mai amplă împotriva lui Macron însuşi.
Criminalitatea, naveta și imigranții
În timp ce RN vorbeşte dur despre lege şi ordine, ratele criminalităţii sunt mai mici acolo unde s-a descurcat bine decât acolo unde partidul lui Macron sau partidul de extremă-stânga au ieşit pe primul loc.
Jaful armat în zonele în care Renaissance a ieşit pe primul loc a fost de aproape trei ori mai frecvent decât în zonele în care RN a ieşit pe primul loc.
Oraşele în care RN a obţinut rezultate bune au, de asemenea, rate mai mari de proprietate a locuinţelor, atrag mai puţine construcţii de locuinţe noi şi au distanţe mai mari de deplasare, ceea ce înseamnă că acei lucrători au fost mai vulnerabili la şocurile preţurilor la combustibili din ultimii doi ani.
Naveta medie a fost de peste două ori mai lungă în zonele în care RN a ieşit pe primul loc decât în zonele în care partidul lui Macron a condus, potrivit calculelor Reuters.
Şi în pofida retoricii anti-imigranţi a RN, zonele în care s-a descurcat cel mai bine au o proporţie mult mai mică de imigranţi în populaţia locală, în medie.
Sursa foto: Facebook / Marine Le Pen
Comentarii