Sunday, January 16, 2022
Jurnalism corect


CCR discută pe 15 iulie sesizarea lui Robert Cazanciuc cu privire la un conflict juridic între Parlament-Senat și PÎCCJ

By Madalina Balaceanu , in Stirile zilei , at 15 iulie 2020 Etichete: , ,

Curtea Constituțională va discuta, miercuri, presupusul conflict juridic de natură constituțională dintre Senat și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce, în urmă cu o săptămână părțile implicate în conflict și-au susținut punctele de vedere în fața plenului Curții.

Reprezentantul Senatului a susținut că nu există un astfel de conflict deoarece s-a produs o confuzie între rolul președintelui Senatului și al Biroului permanent, în sensul în care nu șeful Senatului decide asupra sesizărilor formulate de justiție, ci procedura prevede o aprobare în Biroul permanent al forului legislativ.

De cealaltă parte, reprezentantul Parchetului General a explicat că Parlamentul și-a exercitat abuziv și discreționar rolul în raport cu alte instituții ale statului.

Sesizarea lui Cazanciuc a venit după ce fostul șef al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a devenit suspect de abuz în serviciu pentru tergiversarea procedurii de ridicare a imunității senatorului Cristian Marciu.

„Având în vedere că articolul 69 alin. (2) din Constituţie consacră nulitatea mandatului imperativ al deputaţilor şi senatorilor şi interzice orice ingerinţe în activitatea acestora care ar veni din partea altor autorităţi, niciunui membru al Parlamentului nu îi poate fi impusă o anumită conduită în exercitarea opţiunii de vot. Punerea la dispoziţie a unor documente întocmite în timpul derulării dezbaterilor parlamentare în care este analizată orice solicitare a unei autorităţi publice reprezintă o formă de imixtiune şi de încercare de control a activităţii şi procedurilor parlamentare, în condiţiile în care acestea se finalizează prin votul liber exprimat de senatori”, se arată în sesizare.

Potrivit sursei citate, „prin urmărirea penală începută în anul 2019 a unui membru al Senatului, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică şi-a arogat competenţa de a exercita un control judiciar asupra modului de derulare a unor proceduri parlamentare, realizate conform Regulamentului Senatului, de către preşedintele acestei Camere legislative, de Biroul permanent al Senatului, precum şi de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări”.

„Actele procedurale îndeplinite în conformitate cu prevederile regulamentelor parlamentare nu pot face obiectul controlului organelor Ministerului Public, acestea fiind modalităţi prin care Camerele Parlamentului îşi îndeplinesc rolul constituţional şi îşi desfăşoară lucrările în temeiul şi potrivit propriei autonomii organizatorice şi funcţionale consacrate în art. 64 alin. (1) din Constituţie. Efectuarea urmăririi penale faţă de preşedintele Senatului, în funcţie în anul 2017, pentru acte de procedură parlamentară, respectiv nesupunerea votului plenului Senatului a încetării de drept a unui mandat de senator validat în 2016, pentru care Agenţia Naţională de Integritate a emis în 2012 un raport de evaluare privind incompatibilitatea acestuia cu exercitarea funcţiei de consilier judeţean în perioada 2008 – 2012, rămas definitiv în 2015, reprezintă un fapt fără precedent, o încălcare a regimului separaţiei puterilor în stat”, se mai arată în sursa citată.

De asemenea, Cazanciuc explică faptul că prin sesizarea formulată, a solicitat Curţii Constituţionale „să constate şi să soluţioneze un conflict juridic de natură constituţională manifestat printr-o ingerinţă directă şi neconstituţională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului român şi unică autoritate legiuitoare a ţării”.

Context

În luna ianuarie a anului 2020, Călin Popescu Tăriceanu a fost pus sub acuzare de procurorii de la Parchetul General, pentru abuz în serviciu.

Procurorii de la Parchetul General verifică situația senatorului Cristian Marciu, declarat incompatibil printr-o decizie definitivă, din martie 2015, a instanței. Anchetatorii trebuie să stabilească de ce acesta și-a păstrat funcția din Parlament, în ciuda verdictului Înaltei Curți.

Potrivit legii, Marciu trebuia să-și piardă funcția de senator și oricare altă funcție publică pe care o deținea, pierzându-și și dreptul să mai ocupe un astfel de post vreme de 3 ani.

La doi ani după decizia Înaltei Curți, în martie 2017, Agenția Națională de Integritate (ANI) a cerut Senatului, la vremea aceea condus de Călin Popescu-Tăriceanu, să constate încetarea calității de senator a lui Cristian Marciu, lucru care nu s-a întâmplat.

Tăriceanu a susținut că sesizarea ANI a fost trimisă Comisiei Juridice și că nu a venit un răspuns până și-a încheiat el mandatul.

Inquam Photos / Octav Ganea

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    MainNews

    FREE
    VIEW