🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Probe esențiale din mari dosare au fost anulate de judecători după decizia prin care Curtea Constituțională a stabilit că procurorii nu pot folosi înregistrările obținute de Serviciul Român de Informații în baza mandatelor de siguranță națională (MSN). Printre ultimii beneficiari este omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, acuzat de DNA că i-a dat mită fostului viceguvernator al Băncii Naționale, Bogdan Olteanu. De curând au picat și interceptările din dosarul Gaze Ieftine. Dosarul Tel Drum 1, cel al lui Valeriu Zgonea – printre cazurile vizate, de asemenea, de decizia CCR.

Cazul SOV

Curtea de Apel București a menținut o decizie dată, anterior, de Tribunalul Capitalei, astfel că interceptările din dosarul lui Vîntu au picat.

Procurorii trebuie să decidă acum dacă vor să reia Ancheta sau mențin trimiterea în judecată a omului de afaceri.

Sorin Ovidiu Vîntu este acuzat că i-ar fi dat un milion de euro lui Bogdan Olteanu pentru ca Liviu Mihaiu să fie numit guverantor al Deltei Dunării.

De altfel, judecat într-un proces separat, Bogdan Olteanu a primit, pe fond, șapte ani de închisoare.

Gaze ieftine și fără probe

O decizie similară a fost luată și în celebrul dosar ”Gaze Ieftine”, care îi are ca protagoniști pe fostul ministru Adriean Videanu și pe afaceristul Ioan Niculae. În baza deciziei CCR, magistrații au anulat probele obținute în baza MSN, cu toate că au dispus începerea judecății.

”Exclude din materialul probator convorbirile telefonice şi comunicările interceptate şi înregistrate în baza mandatelor emise în temeiul Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României”, a decis instanța.

Potrivit DIICOT, grupul Interagro, al lui Niculae, ar fi beneficiat de gaze din producția internă la un preț subvenționat.

Anchetatorii au calculat o reducere nelegală de aproape o sută de milioane de dolari.

Cazul senatoarei Tudor

Magistrații bucureșteni au ajuns la concluzia că și interceptările din dosarul fostei senatoare Doina Tudor sunt nule.

”Exclude din materialul probator procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în baza autorizaţiei nr. 1232/30.10.2013 emise în baza încheierii nr. 122/30.10.2013 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prelungită în baza încheierilor nr. 143/28.11.2013 şi nr. 162/23.12.2013 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. 28/2013 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (dosar de urmărire penală nr. 327/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), din datele de 15.10.2013 ora 17:54:18 (vol. II d.u.p. f. 273-274) şi 15.10.2013 ora 17:17:37 (vol. II d.u.p. f. 276-277) şi interceptările convorbirilor telefonice efectuate în baza autorizaţiei menţionate aflate la dosarul cauzei, pentru care nu există procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice”, se arată în minuta Curții de Apel București.

În primă fază, la Tribunalul București, Doina Tudor și soțul ei, Daniel Tudor, au fost achitați. Procesul se află în apel la CAB. Procurorii DNA îi acuză de fapte de corupție.

Primul caz

Cel dintâi proces, însă, în care au fost anulate interceptările este cel al unui fost director din cadrul companiei Apele Române.
Vasile Ofimiaș, fost șef al Departamentului Dezvoltare, Investiții și Achiziții în cadrul companiei, este acuzat de DNA Oradea că ar fi primit mită o mașină, un teren și bani de la doi oameni de afaceri. El a fost trimis în judecată în 2017.

Cine a ridicat problema la CCR

Totul a pornit de la cazul fostului președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea.

Trimis în judecată de DNA, el a invocat excepția de neconstituționalitate în dosarul în care a și fost condamnat, pe fond, la trei ani de închisoare, iar CCR i-a dat dreptate. Politicianul a fost trimis în judecată în 2018 pentru trafic de influență.

Decizia CCR pune sub semnul întrebării și alte cazuri celebre, cum ar fi dosarul Tel Drum 1. În acest proces, apropiații lui Liviu Dragnea sunt judecați pentru fraudă cu fonduri europene.

Context

Decizia Curții Constituționale care aruncă în aer dosarele a fost dată în februarie.

Judecătorii CCR au stabilit că un articol din Codul de Procedură Penală, care face referire la supravegherea tehnică, nu respectă Constituția. Ca urmare a deciziei, interceptările SRI, realizate în baza mandatelor de siguranță națională, nu mai pot fi folosite ca probe în dosare. CITEȘTE AICI MAI MULTE DETALII.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp