🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Zeci de decizii ale CCR, dispuse în intervalul 2015-2021, prin care anumite articole din codurile penale și civile au fost declarate neconstituționale, așteaptă să fie modificate de Parlamentul României și de Guvern. Deși termenul pentru punerea în acord a legii cu deciziile CCR este de 45 de zile, sunt hotărâri care datează încă din 2015 și nu au fost reglementate până în prezent.

„Situația în care articolele nu sunt puse în acord în termen de 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial, prevederile declarate neconstituționale își încetează efectele juridice”, a explicat, pentru Main News, avocatul Cristian Ene.

Proiecte neconcretizate

Într-un răspuns la o solicitare a Main News, Ministerul Justiției transmite că sunt peste 48 de articole din codurile penale declarate neconstituționale și nepuse în acord de Legislativ. De altfel, instituția arată că la nivelul anului 2017 a existat o inițiativă pentru punerea în acord a deciziilor de până atunci, înregistrată, ulterior, sub PL-x 163/2018, dar care, deși este pe rolul Parlamentului, nu a fost dezbătută niciodată.

„Pl-x 163/2018 a fost adoptat tacit de Senat, în calitate de primă cameră sesizată la data de 26.03.2018 și a fost înregistrat la Camera
Deputaților în data de 28.03.2018 sub nr. Pl-x 163/2018, fiind trasmis pentru raport la Comisia juridică, de disciplină și imunități, care avea termen pentru depunere 19.04.2018, însă până în prezent, la Camera Deputaților, nu au existat dezbateri parlamentare distincte pe marginea proiectului Ministerului Justiției”, se arată în răspunsul transmis de Ministerul Justiției.

Pe lângă inițiativa pentru punerea în acord a deciziilor de până atunci, Ana Birchall a inițiat un grup de lucru la nivelul Ministerului Justiției, în anul 2019, pentru analiza deciziilor Curții Constituționale și transpunerea acestora în legislație.

„În momentul în care am ajuns la Ministerul Justiției, am descoperit că erau foarte multe decizii ale Curții Constituționale care declarau neconstituționale parțial sau integral articole din Codul penal și Codul de procedură penală. În primele zile de mandat am înființat acest grup de lucru, printr-un ordin semnat de mine, cu mandat foarte clar, să analizeze deciziile CCR și să vină cu propuneri concrete de modificări legislative pentru a pune în acord legislația cu deciziile CCR. La momentul la care eu am plecat de la Ministerul Justiției, această analiză și propunerile concrete de modificare a legislației, au fost lăsate de mine la cheie. Este regretabil că în ultima vreme nu s-au făcut pași importanți pentru transpunerea în legislație a deciziilor CCR. Este inadmisibil că în continuare cad dosarele efectiv ca popicele pentru că probele sunt eliminate din dosare, iar legea care ar putea reglementa și împiedica această situație zace efectiv în diverse sertare la Senat, de exemplu”, a declarat, pentru Main News, fostul ministru al Justiției, Ana Birchall.

În plus, fostul ministru al Justiției arată că se impune, în regim de urgență, modificarea legii de organizare și funcționare a CCR.

„Acest lucru se poate face foarte simplu, modificând Legea 47/1992, care este organică, poate fi oricând modificată și completată, astfel încât CCR să nu se mai poată baza pe declarații politice, să nu mai facă pe analistul politic, ci efectiv să își bazeze analiza doar pe acte juridice. Cu alte cuvinte, să se stabilească clar competența pe care CCR să o aibă și să nu o mai depășească. E foarte important ca CCR să nu mai dea decizii interpretative, ci să spună doar dacă problema adusă în fața CCR este constituțională sau neconstituțională. Reforma forului constituțional trebuie să se coreleze cu reforma constituțională și reforma sistemului judiciar”, a adăugat Ana Birchall

Decizia „revoluționară” a CCR

Cea mai recentă decizie a Curții Constituționale obligă instanțele să publice motivarea sentințelor în același timp cu pronunțarea.  Judecătorii CCR au constatat că punerea în executare a unei hotărâri judecătorești penale definitive, anterior motivării în fapt și în drept a acesteia, este contrară Constituției.

Articolele declarate neconstituționale de CCR, prin decizia din 7 aprilie:

1. Art. 400 alin(1) -(1) Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care trebuie să aibă conținutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii. Minuta se semnează de membrii completului de judecată
2. Art. 405 alin(3) – (3) Președintele completului pronunță minuta hotărârii
3. Art. 406 alin(1) și(2) –  (1) Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunțare. (2) Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluționarea cauzei, în cel mult 30 de zile de la pronunțare, și se semnează de toți membrii completului și de grefier

Magistrații au atras atenția asupra încărcăturii și necesității schimbării legii înainte ca decizia CCR să fie publicată în Monitorul Oficial.

Astfel, Senatul a adoptat, marţi, în calitate de primă cameră sesizată, proiectul de modificare a Codului de procedură penală, în acord cu decizia Curții Constituționale din 7 aprilie, potrivit căreia hotărârea judecătorească trebuie să fie motivată la data pronunţării.

Codul penal

Potrivit Ministerului Justiției, în prezent există 12 decizii ale Curții Constituționale privind dispoziții ale Codului penal, de pus în acord în Parlament.

Articolele declarate neconstituționale din Codul Penal:

1. Articolul 5 – Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei – Decizia 265/2014
2. Articolul 159 alin (3) – Împăcarea produce efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit și dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței – Decizia 508/2014
3. Articolul 336 alin (1) – „Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă” – sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” – Decizia 732/2014
4. Articolul 112(1) litera a) – (1) Sunt supuse confiscării speciale: a) bunurile produse prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală; – „în măsura în care confiscarea extinsă nu se aplică asupra bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 63/2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal” – Decizia 11/2015
5. Articolul 297 alin (1) și Articolul 246 din Codul penal din 1969 –  „sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii” – Decizia 405/2016
6. Articolul 334 alin (1) – Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani. – Decizia 224/2017
7. Articolul 35 alin(1) – Infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții și împotriva aceluiași subiect pasiv, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni – Decizia 368/2017
8. Articolul 248 din Codul penal din 1969 – Fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani – Dispozițiile sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos“ din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii“- Decizia 392/2017
9. Articolul 298 – Încălcarea din culpă de către un funcționar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă – Decizia 518/2017
10. Articolul 155 alin (1) –  Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză – Decizia 297/2018
11. Articolul 129 alin (2) lit (b) – În cazul săvârșirii a două infracțiuni, dintre care una în timpul minorității și una după majorat, pentru infracțiunea comisă în timpul minorității se ia o măsură educativă, iar pentru infracțiunea săvârșită după majorat se stabilește o pedeapsă, după care: b) dacă măsura educativă este privativă de libertate, iar pedeapsa este închisoarea, se aplică pedeapsa închisorii, care se majorează cu o durată egală cu cel puțin o pătrime din durata măsurii educative ori din restul rămas neexecutat din aceasta la data săvârșirii infracțiunii comise după majorat; – Decizia 297/2018
12. Articolul 4 – Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi- Decizia 651/2018

Codul de procedură penală

În ceea ce privește Codul de procedură penală, în prezent există 34 de decizii ale Curții Constituționale care nu au fost puse în acord, transmite Ministerul Justiției.

Articolele declarate neconstituționale din Codul de procedură penală:

1. art. 235 alin. (1) şi (2) – (1) Propunerea de prelungire a arestării preventive împreună cu dosarul cauzei se depun la judecătorul de drepturi și libertăți cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive. (2) Judecătorul de drepturi și libertăți fixează termen pentru soluționarea propunerii de prelungire a arestării preventive înainte de expirarea măsurii. Ziua și ora stabilite se comunică procurorului, care are obligația de a asigura prezența în fața judecătorului de drepturi și libertăți a inculpatului arestat preventiv. Avocatul inculpatului este încunoștințat și i se acordă, la cerere, posibilitatea de a studia dosarul cauzei – Decizia 336/2015
2. art. 70 – Procedura de soluționare a abținerii sau recuzării procurorului-  Decizia 625/2016
3. art. 220 alin (1) – Judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată în fața căreia se află cauza poate dispune, prin încheiere, arestul la domiciliu al inculpatului, la cererea motivată a procurorului sau din oficiu – Decizia 22/2017
4. art. 453 alin (4) teza întâi și art. 457 alin (2)– art 453: Cazurile de revizuire -Cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) constituie motiv de revizuire dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare ori de încetare a procesului penal, iar cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) și f) constituie motive de revizuire dacă au dus la pronunțarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice / art 457: (2) Cererea de revizuire în defavoarea condamnatului, a celui achitat sau a celui față de care s-a încetat procesul penal se poate face în termen de 3 luni, care curge –  Decizia 2/2017 –  Decizia 2/2017
5. art. 213 alin(2) – Luarea măsurii controlului judiciar de către judecătorul de drepturi și libertăți – Procurorul înaintează judecătorului de drepturi și libertăți propunerea prevăzută la alin. (1) împreună cu dosarul cauzei – Decizia 17/2017
6. art. 145 – Informarea persoanei supravegheate – Decizia 244/2017
7. art. 21 alin(1) – (1) Introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părții civile sau a inculpatului, în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1). – Decizia 257/2017
8. art. 281 alin(1) lit. b) – (1) Determină întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind: b) competența materială și competența personală a instanțelor judecătorești, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente; – Decizia 302/2017
9. art. 348 alin. (2) – (2) În cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 207. –  Decizia 437/2017
10. art. 282 alin(2) – (2) Nulitatea relativă poate fi invocată de procuror, suspect, inculpat, celelalte părți sau persoana vătămată, atunci când există un interes procesual propriu în respectarea dispoziției legale încălcate – Decizia 554/2017
11. art. 117 alin(1) lit. a) și lit. b) – (1) Au dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor următoarele persoane: a) soțul, ascendenții și descendenții în linie directă, precum și frații și surorile suspectului sau inculpatului; b) persoanele care au avut calitatea de soț al suspectului sau al inculpatului – Decizia 562/2017
12. Decizia 651/2017 – Imposibilitatea atacării cu recurs în casație a soluțiilor pronunțate ca urmare a aplicării procedurii privind recunoașterea învinuirii
13. art. 345 alin(1) – (1) Judecătorul de cameră preliminară hotărăște prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea inculpatului și a procurorului. – Decizia 802/2017
14. art. 352 alin(11) alin(12) – (11) În cazul în care informațiile clasificate cuprinse în dosar sunt esențiale pentru soluționarea cauzei, instanța solicită, de urgență, după caz, declasificarea totală, declasificarea parțială sau trecerea într-un alt grad de clasificare și permiterea accesului la acestea de către apărătorul inculpatului. (12) Dacă autoritatea emitentă nu declasifică total sau parțial ori nu permite accesul la informațiile clasificate apărătorului inculpatului, acestea pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. – Decizia 21/2018
15. art. 102 alin(3) – (2) Probele obținute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal. (3) În mod excepțional, dispozițiile alin. (2) nu se aplică dacă mijlocul de probă prezintă imperfecțiuni de formă sau există alte neregularități procedurale care nu produc o vătămare pentru înlăturarea căreia este necesară excluderea acestuia – Decizia 22/2018
16. art. 215(1) alin. (8) – (8) Procurorul care a luat măsura poate dispune, din oficiu sau la cererea motivată a inculpatului, prin ordonanță, impunerea unor noi obligații pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse inițial, dacă apar motive temeinice care justifică aceasta –  Decizia 79/2018
17. art. 505 alin(1) – (1) Când suspectul ori inculpatul este un minor care nu a împlinit 16 ani, la orice ascultare sau confruntare a minorului, organul de urmărire penală citează părinții acestuia ori, după caz, pe tutore, curator sau persoana în îngrijirea ori supravegherea căreia se află temporar minorul, precum și direcția generală de asistență socială și protecție a copilului din localitatea unde se desfășoară audierea –  Decizia 102/2018
18. art. 252 (3) alin(3) -Procedura sechestrului – (3) Bunurile perisabile se predau autorităților competente, potrivit profilului de activitate, care sunt obligate să le primească și să le valorifice de îndată – Decizia 354/2018
19. art. 434 alin(2) lit g) – (2) Nu pot fi atacate cu recurs în casație: g) hotărârile pronunţate ca urmare a admiterii acordului de recunoaştere a vinovăţiei- Decizia 573/2018
20. art. 595 alin(1) – (1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sau a hotărârii prin care s-a aplicat o măsură educativă intervine o lege ce nu mai prevede ca infracțiune fapta pentru care s-a pronunțat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai ușoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanța ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispozițiilor art. 4 și 6 din Codul penal.- Decizia 651/2018
21. art. 174 alin(1) – (1) Persoana aflată în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 64 nu poate fi desemnată ca expert, iar în cazul în care a fost desemnată, hotărârea judecătorească nu se poate întemeia pe constatările și concluziile acesteia. Motivul de incompatibilitate trebuie dovedit de cel ce îl invocă – Decizia 87/2019
22. art. 281 alin (4) lit. a) – (4) Încălcarea dispozițiilor legale prevăzute la alin. (1) lit. e) și f) trebuie invocată: a) până la încheierea procedurii în camera preliminară, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în procedura camerei preliminare; – Decizia 88/2019
23. art. III lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 70/2016 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala – Decizia 220/2019
24. art. 126 alin (4) – (6) – (4) Procurorul dispune acordarea statutului de martor amenințat și aplicarea măsurilor de protecție prin ordonanță motivată, care se păstrează în condiții de confidențialitate. (5) Procurorul verifică, la intervale de timp rezonabile, dacă se mențin condițiile care au determinat luarea măsurilor de protecție, iar în caz contrar dispune, prin ordonanță motivată, încetarea acestora. (6) Măsurile prevăzute la alin. (1) se mențin pe tot parcursul procesului penal dacă starea de pericol nu a încetat – Decizia 248/2019
25. art. 377 alin(4) teza întâi și art. 386 alin(1) – art. 377: Președintele dispune ca procurorul să dea citire sau să facă o prezentare succintă a actului de sesizare a instanței, după care explică inculpatului în ce constă învinuirea ce i se aduce. Totodată, îl înștiințează pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, precum și cu privire la dreptul de a pune întrebări coinculpaților, persoanei vătămate, celorlalte părți, martorilor, experților și de a da explicații în tot cursul cercetării judecătorești, când socotește că este necesar / art. 386: (1) Dacă în cursul judecății se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau eventual amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea-  Decizia 250/2019
26. art. 341 alin(9) -(9) În cazul prevăzut la alin. (7) pct. 2 lit. c), în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, procurorul şi inculpatul pot face, motivat, contestaţie cu privire la modul de soluţionare a excepţiilor privind legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale. Contestaţia nemotivată este inadmisibilă. – Decizia 243/2019
27. art. 589 alin (1) lit b) fraza întâi teza a doua – (1) Executarea pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață poate fi amânată în următoarele cazuri: b) când o condamnată este gravidă sau are un copil mai mic de un an. În aceste cazuri, executarea pedepsei se amână până la încetarea cauzei care a determinat amânarea – Decizia 535/2019
28. art. 469 alin(3) – (3) Dacă instanța constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1), dispune prin încheiere admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal – Decizia 590/2019
29. art. 139 alin(3) teza finală – (3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părți sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege – Decizia 55/2020
30. art. 118 – Declarația martorului nu poate fi folosită în cursul unui proces penal desfășurat împotriva sa – Decizia 236/2020
31. art. 146 – Conservarea materialelor rezultate din supravegherea tehnică – Decizia 421/2020
32. art. 52 alin(3) – (3) Hotărârile definitive ale altor instanțe decât cele penale asupra unei chestiuni prealabile în procesul penal au autoritate de lucru judecat în fața instanței penale, cu excepția împrejurărilor care privesc existența infracțiunii – Decizia 102/2021

Două dintre cele 34 de decizii ale CCR, referitoare la Codul de procedură penală, nu sunt încă publicate în Monitorul Oficial.

„Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că este neconstituțională soluția legislativă din cuprinsul art.539 din Codul de procedură penală care exclude dreptul la repararea pagubei în cazul privării de libertate dispuse în cursul procesului penal soluționat prin clasare, conform art.16 alin.(1) lit.a)-d) din Codul de procedură penală, sau achitare”, este decizia CCR, din 3 martie 2021.

A doua decizie nepublicată în Monitorul Oficial este cea prin care instanțele sunt obligate să publice motivarea sentințelor în același timp cu pronunțarea.

Legile Justiției

Pe 30 septembrie 2020, Ministerul Justiției, condus atunci de Cătălin Predoiu, a pus în dezbatere publică proiectul de modificare a legilor Justiției, anume Proiectul Legii privind statutul magistraților din România și proiectul Legii privind organizarea judiciară.

„Proiectul Legii privind statutul magistraților din România și Proiectul Legii privind organizarea judiciară conțin, între altele, și dispoziții prin care au fost implementate în plan legislativ deciziile obligatorii ale Curții Constituționale cu impact asupra legislației privind sistemul judiciar”, arată Ministerul Justiției.

Deciziile CCR implementate în Legea privind statutul magistraților:

1. Decizia 121/2020 – Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 106 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt neconstituționale.
2. Decizia 454/2020 – Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ancuţa Blanariu în Dosarul
   nr.3014/1/2017/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal și
   constată că soluția legislativă cuprinsă în art.60 din Legea nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor şi
   procurorilor, în redactarea anterioară Legii nr.242/2018, şi în art.60 alin.(1) din Legea nr.303/2004, în
   redactarea ulterioară Legii nr.242/2018, care nu precizează condiţiile transferării judecătorilor, precum
   şi art.60 alin.(3) din Legea nr.303/2004, în redactarea ulterioară Legii nr.242/2018, sunt
   neconstituţionale.
3. Decizia 588/2017 – Admite excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Oana Andrea Schmidt-Hăineală în Dosarul nr. 1.108/1/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, și constată că soluția legislativă care nu precizează condițiile încetării detașării judecătorilor sau procurorilor este neconstituțională.

Singura decizie a Curții Constituționale implementată în proiectul Legii privind organizarea judiciară este Decizia nr. 384/2020 – Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Mircea-Lucian Hrudei în Dosarul nr. 4.103/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției”, din cuprinsul dispozițiilor art. 5 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, este neconstituțională.

În plus, pentru implementarea Deciziei nr. 121/2020, a fost adoptată Legea privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și la concursul de admitere în magistratură.

Ulterior, Curtea Constituțională a României a respins, pe 17 martie, cu majoritate de voturi, proiectul de lege privind reglementările legate de intrarea în magistratură.

Codul civil și Codul de procedură civilă

În ceea ce privește Codul civil, Ministerul Justiției amintește de Decizia nr.601/2020, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.164 alin(1) din Codul civil, ce a fost publicată în Monitorul oficial.

„Ministerul Justiției a supus atenției publice unele propuneri de reglementare formulate în considerarea obligației de a pune de acord dispozițiile art. 164 alin(1) din Codul civil, constatate ca fiind neconstituționale, cu decizia mai sus amintită și cu prevederile din Constituția României”, a precizat sursa citată.

1. art. 164 alin(1) – (1) Persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienației ori debilității mintale, va fi pusă sub interdicție judecătorească.

În plus, în acest moment se mai află în procedură parlamentară o inițiativă legislativă ce vizează amendarea dispozițiilor declarate neconstituționale din Legea nr. 71/2011.

Referitor la Codul de procedură civilă, Ministerul Justiției arată că este necesară implementarea Deciziei 604/2020, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 524 alin (3) din Legea 134/2010.

„În vederea punerii de acord a dispozițiilor Codului de procedură civilă, cu decizia sus-amintită și cu Constituția României, republicată, Guvernul a adoptat recent un proiect de lege având acest obiectiv – Proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă”, arată MJ.

Cum explică parlamentarii

În actuala legislatură, la nivelul Camerei Deputaților, a fost înființată Comisia de Constituționalitate, al cărui scop este să pună în acord cu Constituția toate proiectele legislative adoptate în legislatura 2016-2020 și care au fost declarate, ulterior, neconstituționale la CCR.

Contactat de Main News, Mihai Badea, președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților, pune sub semnul întrebării activitatea Comisiei de Constituționalitate, condusă de parlamentarul AUR Ringo Dămureanu.

Badea susține că în ședințele Comisiei de Constituționalitate sunt puse două proiecte pe ordinea de zi, ce nu sunt puneri în acord cu deciziile CCR, ci constatări ale unor decizii prin care întregul proiect a fost declarat neconstituțional.

„Comisia este înființată în actuala legislatură și sunt decizii foarte mult rămase în urmă, emise cu ani în urmă, care nu s-au pus în aplicare. E vorba de legislaturile anterioare, dar în actuala legislatură ele au intrat în circuit. Vin de la Biroul Permanent al fiecărei Camere, Senatul are această comisie, o avea și în mandatul anterior. Camera Deputaților a înființat-o în actuala legislatură(…)Eu pot să vă spun că media a fost maxim o săptămână de când am primit ultimul raport de la o comisie, imediat a intrat la noi pe ordinea de zi și în maxim o săptămână a și ieșit, iar în maxim o săptămână a trecut de plen. Comisia pentru Constituționalitate și-a făcut garantat treaba. Nu a existat nici măcar o zi întârzieri la noi”, este răspunsul deputatului AUR, pentru Main News.

Președintele Senatului susține că punerea în acord a deciziilor CCR reprezintă un proces de durată.

„Încă de la începutul mandatului meu mi-am afirmat intenția de a nu mai ajunge în situația ca în Senatul României procesul de legiferare să treneze prea mult. Luăm măsuri pentru ca deciziile CCR să fie puse în aplicare”, a declarat președintele Senatului, pentru Main News.

Anca Dragu a dat ca exemplu decizia Senatului de a respinge propunerile legislative de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală.

„Aceste modificări inițiate de PSD în legislatura anterioară au fost declarate neconstituționale de către CCR în iulie 2019 și respinse definitiv de Senat în data de 1 februarie 2021”, a explicat Anca Dragu.

Autori: Andreea Traicu, Matthew Garvey

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp