ANALIZĂ – Contradicții în justiție pe tema numirii procurorilor-șefi / Magistrat: lipsa de consens legitimează practic orice acțiune
Două reacții, două opinii. Ambele de la asociații ale magistraților care, de-a lungul timpului, au avut poziții similare pe diverse teme, cum ar fi modificările legislative, existența Secției Speciale. Subiectul numirilor procurorilor-șefi aduce, însă, puncte de vedere diferite. Pe de-o parte, Forumul Judecătorilor și Asociația Inițiativă pentru Justiție s-au pronunțat în favoarea amânării numirilor până la anularea modificărilor făcute de PSD-ALDE la procedură. De cealaltă parte, AMASP vrea ca selecția procurorilor-șefi să înceapă de îndată. Consecința lipsei de consens pe subiecte importante, a explicat un magistrat cu funcție de conducere pentru mainnews.ro, este legitimarea acțiunilor politicienilor.
Context: marile parchete, conduse de interimari
Atât DNA și DIICOT, cât și Parchetul General, au în frunte procurori-șefi interimari. Revocarea Laurei Codruța Kovesi de la DNA, încheierea mandatului lui Augustin Lazăr la Parchetul General și demisia lui Felix Bănilă de la DIICOT au adus la conducere procurori puși temporar în funcție. Despre situația interimarilor, mainnews.ro a scris, în detaliu, AICI.
Potrivit legii, ministrul Justiției trebuie să propună procurori-șefi, Consiliul Superior al Magistraturii să dea un aviz consultativ iar președintele țării să facă numirile. Procedura a fost de mare interes pentru fosta coaliție PSD-ALDE, care a încercat să modifice rolul instituțiilor.
Forumul Judecătorilor și AIJ cer amânarea numirilor
Într-o reacție publicată vineri, Forumul Judecătorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție i-au cerut ministrului Cătălin Predoiu să nu înceapă procedura de numire a procurorilor-șefi până când recomandările MCV, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția nu vor fi aplicate în legislație.
”Rapoartele MCV au evidențiat o continuă slăbire a sistemului de control și echilibru din cadrul procedurilor de numire a procurorilor de rang înalt, precum și o îndepărtare de la recomandările Comisiei de la Veneția, prin creșterea gradului de libertate a ministrului justiției în selecția candidaților, prin limitarea competențelor Președintelui României și, mai ales, prin reducerea rolului Consiliului Superior al Magistraturii”, au arătat cele două asociații. Detalii, AICI.
Tot vineri, Cătălin Predoiu a anunțat că a luat act de apelul FJ și AIJ. Ministrul susține că va adresa conducerii celor două asociații o invitație la dialog.
AMASP: Amânarea, complet neoportună
Pe de altă parte, Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” (AMASP) susține demararea procedurilor. Potrivit asociației, ,,păstrarea pe termen nedeterminat a interimatului în aceste funcții poate vulnerabiliza sistemul judiciar”.
,,AMASP consideră că procedurile de numire a procurorului general al PICCJ și a procurorilor șefi DNA și DIICOT trebuie efectuate cu respectarea independenței Ministerului Public și prin stabilirea unei proceduri si unor criterii clare și obiective, în dialog cu corpul magistraților. Păstrarea pe termen nedeterminat a interimatului în aceste funcții poate vulnerabiliza sistemul judiciar”, se arată în reacția asociației. Detalii, AICI.
Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Magistraților din România (AMR) și Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului” (AJADO), care s-au remarcat mai ales prin poziționarea în favoarea unor modificări legislative sau a existenței SIIJ, nu au reacționat, acum, pe tema numirilor procurorilor-șefi.
,,Lipsa de consens conferă legitimitate măsurilor legislative din trecut”
Un magistrat cu funcție de conducere în București a explicat, pentru mainnews.ro, care ar putea fi efectul opiniilor divergente ale asociațiilor.
,,Lipsa de consens între asociațiile de magistrați conferă o anumită doză de legitimitate măsurilor legislative din trecut, care au fost motivate prin aceea că o parte a magistraturii este de acord cu ele, fără a se mai verifica, de exemplu, cât de numeroasă este acea parte a magistraturii. Lipsa de consens în luările de poziții publice legitimează practic orice acțiune, pentru că orice acțiune își va găsi suportul măcar într-un comunicat al magistraților”, susține acesta.
sursa foto: ICCJ
Comentarii
… [Trackback]
[…] Find More Information here to that Topic: mainnews.ro/analiza-contradictii-in-justitie-pe-tema-numirii-procurorilor-sefi-magistrat-lipsa-de-consens-legitimeaza-practic-orice-actiune/ […]