România, bună de plată pentru că nu a implementat o directivă împotriva spălării banilor și terorismului / Suma pe care trebuie să o dea statul după decizia CJUE
Curtea de Justiție a Uniunii Europene obligă România și Irlanda să plătească către Comisie sume forfetare în cuantum de 3 000 000 de euro și, respectiv, de 2 000 000 de euro. Cele două state sunt silite să plătească acești bani pentru că nu au implementat complet și la timp “Directiva privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului”.
„Directiva 2015/8491 urmărește să prevină utilizarea sistemului financiar al Uniunii Europene în scopul spălării banilor și al finanțării terorismului. Statele membre trebuiau să transpună această directivă în dreptul lor național până la 26 iunie 2016 și să informeze Comisia Europeană cu privire la măsurile adoptate în această privință. La 27 august 2018, Comisia a sesizat Curtea cu două acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, considerând că România, pe de o parte, și Irlanda, pe de altă parte, nu au transpus în mod complet Directiva 2015/849 în termenul stabilit în avizele motivate respective, și, nici nu au comunicat măsurile naționale de transpunere corespunzătoare. În plus, Comisia a solicitat, în temeiul articolului 260 alineatul (3) TFUE2 , obligarea României și a Irlandei, pe de o parte, la plata unei penalități cu titlu cominatoriu zilnice, începând de la pronunțarea hotărârii, pentru neîndeplinirea obligației de a comunica măsurile de transpunere a aceleiași directive și, pe de altă parte, la plata unei sume forfetare”, se arată într-un comunicat al CJUE.
Ulterior, Comisia a informat Curtea că “se desista în parte de acțiunea sa în măsura în care nu mai solicita aplicarea unei penalități cu titlu cominatoriu zilnice, această cerere rămânând fără obiect după transpunerea completă a Directivei 2015/849 în dreptul român și în dreptul irlandez”.
În acest context, România și Irlanda au contestat aplicarea regimului de sancțiuni prevăzut la articolul 260 alineatul (3) TFUE.
„Cele două state membre menţionate au susținut de asemenea că cererea Comisiei de a impune plata unei sume forfetare ar fi nu numai nejustificată, ci și disproporționată în raport cu situaţia de fapt din speță și cu obiectivul acestui tip de sancțiune pecuniară. Acestea au reproșat Comisiei că nu și-a motivat în mod specific și de la caz la caz decizia de a solicita impunerea unei asemenea sancțiuni în speță. Prin două hotărâri pronunțate în Marea Cameră la 16 iulie 2020, Curtea a admis acțiunile introduse de Comisie.
Astfel, Curtea a constatat, în primul rând, că, la expirarea termenului care le fusese stabilit în avizul motivat, România și Irlanda nici nu adoptaseră măsurile naționale de transpunere a Directivei 2015/849, nici nu comunicaseră Comisiei asemenea măsuri și că, prin urmare, acestea nu și-au îndeplinit obligațiile care le revin în temeiul directivei respective.
În al doilea rând, Curtea a statuat că articolul 260 alineatul (3) TFUE are vocaţia de a se aplica în prezentele cauze3 . În fapt, Curtea a amintit că obligația de a comunica măsurile de transpunere, în 1 Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO 2015, L 141, p. 73). 2 Articolul 260 alineatul (3) TFUE permite Curții să aplice statului membru în cauză o sancțiune financiară (sumă forfetară sau penalitate cu titlu cominatoriu zilnică) în cazul nerespectării „obligației de a comunica măsurile de transpunere a unei directive a Uniunii” către Comisie. 3”, mai arată sursa citată.
Curtea a aplicat pentru prima dată această dispoziție din Tratatul FUE.
Fost Agent Guvernamental pentru CJUE spune că a transmis zeci de adrese către Guvern
În schimb, fostul Agent Guvernamental al României, Horațiu Radu, spune că a sesizat autoritățile de la București în legătură cu urgența transpunerii directivei privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.
„Directiva privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului reprezintă un instrument foarte important pentru combaterea acestui fenomen infracțional adoptat la nivelul Uniunii Europene. Acest aspect a fost adesea sesizat și de reprezentanții Comisiei Europene.
În calitate de agent guvernamental pentru CJUE am sesizat necesitatea și urgenta transpunerii ei autorităților responsabile încă din momentul adoptării directivei.
Atât în perioada de transpunere cât și după declanșarea procedurii de infringement am atras în mod repetat atenția instituțiilor responsabile. Până în august 2018, data sesizării CJUE, încă se putea evita condamnarea României. La nivelul departamentului pe care îl coordonam au fost întocmite zeci de adrese și note de informare atât către Guvern cât și către celelalte instituții de linie care aveau obligația transpunerii directivei. Undeva a existat mereu un blocaj. Am atras atenția asupra pericolului nu doar în ședințe cu celelalte instituții ci și prin declarații publice. Știu sigur că și la nivelul altor instituții, cel putin la nivel tehnic, se făcuseră pașii necesari. Este păcat să suporte contribuabilii suma de 3 milioane de euro pentru inacțiunea unor responsabili ce pot fi ușor identificați,” declară Horațiu Radu.
Comentarii
[…] […]