Hrănirea sau filmarea urșilor pe Transfăgărășan a devenit un fenomen  periculos din cauza turiștilor inconștienți care se apropie nepermis de mult de animalele sălbatice fără să realizeze riscul imens pe care și-l asumă. În egală măsură, reacția palidă a autorităților care nu-i sancționează, deși au pârghiile legale, dar și faima turistică a zonei de „safari cu urși” contribuie la perpetuarea problemei

Considerat de un fost realizator al emisiunii Top Gear drept „cel mai frumos drum din lume“, Transfăgărășanul se remarcă nu doar prin serpentinele „în agrafă” și peisajul fabulos, ci și prin „urșii cerșetori” a căror prezență „la doi pași” de ei îi fascinează pe turiști. Din păcate, drumeții fascinați de animalele sălbatice nu realizează că se expun unui pericol de moarte încercând să-și facă selfie sau să le dea de mâncare „din mână”, cu atât mai mult cu cât uneori este vorba despre ursoaice cu pui. Și mai grav este că sunt entități turistice care prezintă „urșii cerșetori” ca pe o „mascotă” care ar putea contribui la faima regiunii.

În ultimii cinci ani, numărul urșilor de pe Transfăgărășan a crescut tot mai mult, în zonă fiind, la ora actuală, zeci de exemplare, iar mulți dintre aceștia așteaptă, în refugiile de la marginea drumului sau chiar în mijlocul șoselei să fie hrăniți de turiști.

Specialiștii au explicat în repetate rânduri că ursul este „un animal inteligent și oportunist” care, o dată ce a obținut hrană în mod facil, va reveni mereu la sursa respectivă de hrană obținută fără prea mult efort.

Din păcate, însă, turiștii care se aventurează la doi pași de urși nu realizează că este vorba despre un animal sălbatic, care, dacă nu va mai primi hrana respectivă, va deveni agresiv și va face tot posibilul pentru a o obține, inclusiv să atace.

În ultima perioadă, au avut loc tot mai multe atacuri asupra unor turiști inconștienți, deocamdată fără victime, și tot mai multe apeluri la 112 privind prezența urșilor în zonă.

Unde duce inconștiența turiștilor

În ciuda numeroaselor avertismente ale autorităților, turiștii de pe Transfăgărășan continuă să oprească mașinile, să coboare și să se apropie nepermis de mult de urși sau, și mai grav, de ursoaice cu pui, despre care se știe că sunt cele mai periculoase, fără să conștientizeze că-și pun realmente viețile în pericol, în încercarea de a obține „cea mai bună poză” cu animalele sălbatice.

Cel mai recent incident care s-ar fi putut sfârși tragic a avut loc sâmbătă, 17 august, pe Transfăgărășan, când mai mulți turiști străini au fost atacați de o ursoaică cu trei pui în timp ce le dădeau de mâncare și îi filmau. Din fericire, turiștii au reușit să fugă și să se pună la adăpost în mașini înainte să fie atacați.

Nu la fel de norocoasă a fost o turistă din Scoția, în vârstă de 72 de ani, care în primăvară a fost mușcată de braț de un urs pe care încerca să îl fotografieze pe geamul de la mașină. Femeia a avut noroc că purta o haină groasă, iar rana făcută de animal nu i-a periclitat viața, însă a ajuns totuși la spital. Turista a primit din partea autorităților doar un avertisment verbal, deși acesteau aveau pârghiile legale să o amendeze.

„M-am gândit că vrea să fim prieteni şi să mănânce. Prietena mea mi-a zis să-i dăm ceva de mâncare şi eu am zis că nu, nu ai voie să dai de mâncare, absolut nimic. Cred că ursul m-a auzit şi a hotărât să mănânce el, să o mănânce pe prietena mea”, a fost reacția prietenei victimei, care te lasă fără replică.

Un alt atac al unui urs de pe Transfăgărășan asupra unui grup de cel puțin zece turiști – între care și un copil – care se opriseră să hrănească și să fotografieze animalul a avut loc toamna trecută. La un moment dat, ursul a început să alerge spre ei aparent fără motiv, așa că toți au luat-o la fugă. Din fericire, animalul s-a oprit, însă altfel incidentul se putea sfârși tragic.

„Nu poți chema turiști pe Transfăgărășan cu zeci de urși acolo”

Alpinist de top și inițiator al proiectului „Centura Verde București-Ilfov“, Alex Găvan avertiza recent că, deși urșii din zona Transfăgărășanului s-au înmulțit necontrolat, autoritățile nu au făcut nimic pentru rezolvarea problemei și stoparea fenomenului extrem de periculos. Potrivit lui Găvan, inconștiența și teribilismul unor turiști care hrănesc sau filmează urșii stimulează prezența acestora în zonă, iar problema afectează și turismul „curat” pe Transfăgărășan.

„Nu poți chema turiști pe Transfăgărășan când acolo sunt zeci de urși. E doar o chestiune de timp până când un urs va ataca și va omorî un om. E inadmisibil ca de trei ani autoritățile responsabile, inclusiv Ministerul Mediului, să nu facă nimic pentru relocarea acestor urși”, atrăgea atenția Alex Găvan.

Cunoscutul alpinist este revoltat și de faptul că autoritățile nu au făcut nimic până acum, deși, spune el, au mijloacele legale necesare pentru a rezolva situația.

„Există un Plan Național de Acțiune pentru Urs, aprobat la nivelul Ministerului Mediului. A costat sute de mii de euro să fie întocmit. E revoltător că acest plan nu este aplicat, inclusiv în cazul urșilor de pe Transfăgărășan. Faptul că avem atâția e cauzat de lipsa de reacție a autorităților”, afirma Alex Găvan.

„Nu mai hrăniți urșii pe Transfăgărășan!”

Specialiștii atrag atenția că, pe lângă că este ilegală, hrănirea urșilor la marginea drumului este și o „condamnare la moarte” a acestora, în condițiile în care nu-și mai caută singuri hrană, fiind animale „inteligente și oportuniste”.

Nu doar pe Transfăgărășan, dar și în alte zone turistice ale țării oamenii i-au obișnuit pe urși cu hrană aruncată din mașină, creându-se astfel o legătură periculoasă între om și animal, care poate fi fatală de ambele părți.

„Mulți turiști de pe Transfăgărășan, în căutare de poze cu urșii, le dau de mâncare de la geamul mașinii, condamnându-i la moarte sau, mai rău, la captivitate tot restul vieții lor. Nu mai hrăniți urșii pe Transfăgărășan. Faceți mai bine urșilor dacă îi speriați claxonându-i decât să le dați de mâncare din mașină, pentru o poză. Au suficientă mâncare în pădure, însă, fiind ființe inteligente, au realizat că pot obține hrana mai ușor la stradă decât în pădure”, au precizat reprezentanții Asociației Montane Vidraru, pe Facebook.

Dincolo de peisajele superbe de pe Transfăgărășan care-ți taie răsuflarea, zona mai este renumită peste tot în lume și pentru prezența urșilor, care atrag tot mai mulți turiști, români și străini, dornici de o poză cu ursul în natură, iar de de multe ori se face coadă de mașini la pozatul urșilor.

„Să știți că urșii care stau pe marginea șoselei ca să primească diverse nu stau acolo de foame! Pur și simplu pâinea, carnea, pepenele sau orice altceva este o variație plăcută în hrănirea lor. Cea mai bună dovadă este că, în zilele ploioase, când nu este trafic, nu vezi picior de urs pe marginea drumului, pleacă la hrănire, ceea ce fac și noaptea, în pauza de cerșit. Nu mai oferiți hrană urșilor de pe Transfăgărășan”, spun salvamontiștii argeșeni.

„Nu-ți bate joc de urs încurajându-i cerșitul!”

Șeful Salvamont Argeș, Ion Sănduloiu, spune că obișnuința ursului pentru un anumit tip de mâncare poate fi foarte periculoasă.

„Primește ceva bun de la cineva, iar tu vii cu altceva care poate nu e la fel de bun. Atunci, animalul atacă pentru că el asociază omul cu toată gama asta de mâncare pe care o primește. În mintea lui, fiecare are toate tipurile astea de mâncare, dar îi dă doar un tip. Și apoi vine să își ia singur”, a explicat șeful Salvamont Argeș.

Potrivit șefului salvamontiștilor argeșeni, turiștii trebuie să înțeleagă că ursul nu este un animal de companie și în niciun caz nu trebuie tratat ca un cerșetor.

„Fiind animal sălbatic, trebuie respectat. Să nu îți bați joc de el și să îi încurajezi cerșitul. Nu trebuie să îl tratăm ca pe un cerșetor. Dacă îl tratăm așa, de la mâncarea pe care o găsește prin pădure, el speră să prindă un grătar, un pepene… Nu facem altceva decât să ne batem joc de el”, mai spune Ion Sănduloiu.

„Când atacă, nu mai pot fi opriți. Nu-i mai sperie nimic!”

Și specialiștii silvicultori spun că urșii se obișnuiesc cu acest comportament de „cerșetor”.

„N-o să mai fie niciodată urși adevărați, ci urși tomberonari care stau pe marginea drumului, hrănindu-se din cerșit și gunoaie. Turiștii le fac acestor animale cel mai mare rău posibil atunci când îi hrănesc, pentru că-i deviază de la comportamentul lor sălbatic și de la o hrănire normală către una artificială, cu un comportament deviat, care depinde în exclusivitate de om. Creează astfel o problemă majoră ecosistemului și populației de urși”, spun specialiștii Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva.

Silvicultorii mai avertizează asupra unui aspect extrem de important și de periculos în același timp, și anume, faptul că în ultima vreme urșii s-au obișnuit cu omul și nu se mai sperie de nimic, dar pot provoca oricând o tragedie.

„Animalul sălbatic poate să producă o tragedie, dacă situația scapă de sub control. Atunci când atacă, nu mai pot fi opriți. Acum urșii nu se mai sperie de absolut nimic – poți să-i claxonezi, să țipi, să urli. În clipa în care atacă nu mai ai ce să-i faci, cum să-l sperii, să-l îndepărtezi, pentru că nu mai știe de frică, s-a obișnuit cu omul”, avertizează specialiștii în silvicultură.

Avem legi. Dar se aplică?

Legea 54/2012, așa-numita Lege a picnicului, conține o serie de interdicții pentru turiști, între care și aceea privind hrănirea animalelor sălbatice. Astfel, persoanele care hrănesc animalele sălbatice încalcă articolul 7 lit. k) și pot fi sancționate cu amendă de la 200 de lei la 400 de lei. Multe voci susțin că amenzile trebuie majorate pentru a descuraja astfel hrănirea urșilor.

Potrivit aceleiași legi, cei care trebuie să constate contravenţiile şi să dea sancţiunile sunt reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu, autorităţile administraţiei publice locale, agenţii Poliţiei Române, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei și agenţii Poliţiei locale.

După cazul cu turista scoțiană, jandarmii argeșeni au susținut că nu au putut da nicio sancțiune contravențională pentru că „fapta nu a fost constatată cu propriile simțuri”.

„Legea ne obligă sa descriem în procesul-verbal toate împrejurările în care s-a produs fapta, ori, dacă agentul constatator nu a fost acolo, nu poate respecta aceste prevederi. Avem la dispoziție șase luni în care putem face cercetări, căuta martori pentru a reuși să aplicăm o sancțiune”, au precizat reprezentanții Inspectoratului de Jandarmi Județean Argeș.

Pe plan local, încă din anul 2020, autoritățile din comuna Arefu, localitate pe raza căreia se află Barajul Vidraru, unde s-a petrecut incidentul din primăvară cu turista din Scoția rănită de urs, au luat decizia de a-i sancționa pe turiștii care se apropie prea mult de animalele sălbatice. Ca să limiteze acest fenomen devenit periculos, Consiliul Local din Arefu a decis că oricine va fotografia, filma sau hrăni animalele sălbatice riscă o amendă cuprinsă între 500 și 1.000 de lei.

„Constituie contravenție următoarele fapte: hrănirea animalelor sălbatice de către orice persoană fizică, cu excepția celor care au calitatea de administrator al fondului cinegetic”, respectiv „fotografierea sau filmarea animalelor sălbatice aflate la o distanță mai mică de 20 de metri, precum și apropierea de acestea”, se arăta în hotărârea Consiliului Local Arefu.

Propunerile ministrului Mediului

La sfârșitul lunii iunie, ministrul Mediului, Mircea Fechet, promitea că urșii de pe marginea Transfăgărășanului vor fi duși în Sanctuarul urșilor de la Zărnești, județul Brașov. La finalul unei întălniri avute la Prefectura Argeș, ministrul a spus că specialiștii i-au explicat că, pe lângă pericolul pe care îl reprezintă pentru turişti, aceşti urşi şi-au schimbat comportamentul, iar „cerşitul la drum” a devenit principala lor sursă de hrană, așa încât nu pot fi relocaţi în mediul natural.

„Problema acestor urşi trenează de prea mult timp, deja s-au întâmplat mai multe accidente şi, din păcate, dacă nu intervenim rapid, suntem la un pas de o reală tragedie. Un lucru este cert: nu mai putem continua în acest mod. Situaţia de aici reprezintă un pericol iminent pentru turiştii care aleg să ignore legea şi recomandările autorităţilor şi se opresc pe marginea drumului pentru a fotografia sau hrăni exemplarele de urs. În acelaşi timp, se aduce un prejudiciu major speciei”, declara Mircea Fechet, ministrul Mediului.

Cristina Lapis, președinta Asociației Milioane de Prieteni și fondatoarea Sanctuarului de Urși de la Zărnești, făcea însă următoarea declarație pentru ProTV: „Nu vom primi niciodată 30 de urși, în niciun caz! Voi prelua, începând chiar de săptămână viitoare, o ursoaică pentru că are trei pui și poate reprezenta un pericol. Urșii care au stat în pădure au nevoie de mult mai mult spațiu decât putem oferi noi”.

În urmă cu o lună, Mircea Fechet a fost întrebat, la o emisiune de la Prima TV, dacă oamenii care hrănesc urşii pe marginea drumului nu ar trebui amendaţi. „Ei ar trebui amendaţi. (…) Eu cred că mulţi nu ştiu”, a spus Fechet.

El consideră că oamenii au nevoie să fie informaţi înainte de a fi amendaţi.

„Cred că e nevoie de informare. Am dispus colegilor şi au discutat deja cu cei de la CNAIR să monteze în cadrul unui proiect-pilot,pentru început pe Transfăgărăşan, panouri de avertizare care asta să spună: ”Dacă hrăneşti ursul, îl condamn la moarte. Dacă hrăneşti ursul, poţi primi 5.000 de lei amendă”. Vom instala camere de supraveghere video ca la rovinietă unde să putem amenda în baza numărului de înmatriculare şi ulterior, la fel cum vom dispune prin lege împuternicirea Jandarmeriei să aplice amenzi contravenţionale acelor oameni care hrănesc urşii”, a mai declarat Mircea Fechet.

În practică, însă, nu se știe cum poate fi dată această amendă de până la 5.000 de lei atâta vreme cât nu există o lege în acest sens, ci este doar o propunere.

„Putem sancționa faptele doar în baza constatărilor proprii, nu pe baza înregistrărilor video apărute pe diverse platforme. E posibil ca noi să sancționăm o persoană la baza barajului, iar peste 15 kilometri să mai fie alte persoane care fac același lucru” declara Luiza Ciobănescu, prutătorul de cuvânt al IJJ Argeș.

Potrivit Pro TV, de la începutul anului, jandarmii argeșeni au amendat doar doi turiști, iar în 2023 au dat șase amenzi și două avertismente.

În urmă cu patru ani, și fostul ministru al Mediului Costel Alexe spunea că toți cei care hrănesc urșii la marginea drumului trebuie amendați, considerând că acest comportament al oamenilor este printre cauzele pentru care urșii coboară în zonele locuite.

„Sper ca în următoarea perioadă să găsim soluții să ținem ursul în pădure”, mai declara atunci fostul ministru Costel Alexe.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp