REPORTAJ În primul tren de călători pe București – Giurgiu, după 19 ani. Toate detaliile despre redeschiderea primei căi ferate din Țările Române
Este oficial. După 19 ani de așteptare, începând de sâmbătă, 1 iunie, trenurile de călători vor circula din nou pe calea ferată București – Giurgiu, prima construită în Țările Române.
Circulația feroviară pe linia București – Giurgiu este suspendă din anul 2005, după prăbușirea podului feroviar de la Grădiștea din cauza unor excavații făcute la una baza uneia dintre pile. Abia în 2020, odată cu semnarea unui contract în acest sens cu firma Porr din Austria, s-au făcut primii pași concreți.
Potrivit înțelegerii, lucrările ar fi trebuit să fie gata încă din vara anului trecut, însă din cauza unor probleme cu achiziția tablierului metalic constructorul nu s-a putut ține de termen. În plus, potrivit informațiilor noastre, a existat un blocaj între Porr și CFR, în condițiile în care firma din Austria a propus schimbarea soluției tehnice. Concret, austriecii au cerut și obținut în cele din urmă posibilitatea de a monta pe pod sistemul Slab Track de cale ferată nebalastată, în locul clasicului sistem cu balast și pietriș.
Prima călătorie cu călători, după 19 ani de așteptare
În cele din urmă, Porr a finalizat lucrările, iar începând de sâmbătă, 1 iunie, serviciul de călători va fi reînființat pe această linie. Între timp, Ministerul Transporturilor a organizat prima deplasare cu călători. Într-un automotor Malaxa, fabricat în anii ’30, secretarul de stat responsabil de domeniul feroviar, Ionuț Săvoiu, președintele Autorității Feroviare, Ștefan Roșeanu, și alți oficiali din minister, însoțiți de câțiva jurnaliști, au pornit joi în inspecția căii ferate. Automotorul, trecut printr-un proces de modernizare, a pornit din Gara de Nord la ora 14:28.
Prima oprire, Gara Progresu, cea care va fi primul și probabil cel mai important punct de oprire pentru călătorii din Giurgiu. Aici, peroanele au fost refăcute în grabă, iar clădirea gării a fost ușor cosmetizată. Drumul de câteva sute de metri către stația pentru tramvaiul 25 arată destul de rău.
Ne-am oprit apoi la Vidra, unde clădirea gării a fost reabilitată în cadrul contractului cu Porr. 
Am intrat apoi pe cei 13 kilometri noi de cale ferată, porțiune ce cuprinde noul viaduct și pod de la Grădiștea, peste râul Argeș, în lungime de 1.384 metri. Punctul de oprire este cocoțat undeva sus, la ieșirea de pe pod, astfel că oamenii care așteaptă iarna în stație ar putea avea de suferit din cauza vântului și a frigului.
Jos a fost construită și o parcare.
După câțiva kilometri, ne-am oprit la Comana, unde a fost construită o nouă clădire a gării. Tot aici se află și centrul de comandă a căii ferate.
Notă: Peronul Gării Comana
Notă: În stânga, centrul de comandă a căii ferate
Notă: Noua clădire a Gării Comana și tabela de afișaj
Pornim apoi spre Giurgiu. Viteza nu este însă excepțională pentru că, după câțiva kilometri, am intrat pe porțiunea cu probleme din zona Daia. Din cauza acesteia, trenurile internaționale și marfarele vor ocoli în continuare prin Videle. În cadrul proiectului de modernizare și electrificare, aici va fi construit un viaduct nou, iar traseul va fi ușor modificat.
În cele din urmă, am ajuns în Gara Giurgiu, modernizată în urmă cu mai bine de 10 ani prin fonduri europene. Pe peron, trei polițiști și niciun călător. Doar descinderea alaiului de oficiali a mai întrerupt monotonia unei după-amieze de joi.
După câteva minute de zăbovit, ne-am urcat în „bunicuța” Malaxa, care încă se ține destul de bine. Aerul condiționat funcționa, la fel și prizele. Între timp, am dat drumul și la cronometre pentru că la întoarcere n-am mai făcut opriri. La urcarea pe viaduct, automotorul vechi de aproape un secol a „gâfâit” puțin. La intrarea în București cronometrele arătau o oră și 8 minute. Cu toate acestea, dau asigurări responsabilii din minister, călătoria cu un automotor Siemens Desiro „Săgeata Albastră” ar putea dura sub o oră. N-am mai oprit în Gara Progresu și am luat-o pe un alt traseu față de cel la dus, pe Centura Feroviară, pe care ar trebui să circule trenurile internaționale. După o oră și 54 de minute am ajuns în Gara de Nord.
Cum vor circula trenurile
Deocamdată sunt programate doar șapte perechi de trenuri pe zi, însă ARF urmează să lanseze o licitație astfel încât să se ajungă la 19 perechi de trenuri pe zi. Cel mai probabil, procedura va fi finalizată în prima parte a anului viitor. Conform programării oficiale, durata unei călătorii între București Nord și București Progresu va fi de 37-40 minute, iar între București Progresul și Giurgiu va fi cuprinsă între 1 oră 17 minute și 1 oră 30 minute.
Cât vor costa biletele
Prețul unei călătorii București Nord – București Progresu este de 5,5 lei, în timp ce cel al unei călătorii de la București Progresu la Giurgiu este de 12 lei. Acestea se pot achiziționa începând de aseară de pe site-ul CFR Călători și de la casele de bilete. Prețurile sunt deosebit de atractive, în condițiile în care un bilet la microbuz costă în acest moment 25 lei. În plus, studenții plătesc doar 10% din tarif, iar elevii au gratuitate.
Costul unui abonament pe relația București Progresu – Giurgiu este de 220 de lei/lună, în timp ce pentru Gara de Nord – Giurgiu este ceva mai piperat, 450 de lei.
Scurt istoric al căii ferate București – Giurgiu
Istoria primei linii de cale ferată din Țările Române, Bucureşti Filaret – Giurgiu, a început să se scrie în 1865, odată cu concesionarea acordată societății britanice Barkley – Stabiforth. Realizarea liniei a durat aproape doi ani, între 1867-1869, iar costul unui km a fost de 193.019 lei aur, la care s-au adaugat și valoarea exproprierilor făcut de stat, potrivit studiu realizat de Mihaela Manolache de la Biblioteca Națională.
În lungime de 67,171 km, arată sursa citată, linia Bucureşti Filaret-Giurgiu (67,171 km) a avut patru poduri metalice, proiectate de inginerul-şef William McCandlish, ce traversau râurile: Sabarul Mare, Sabarul Mic, Argeş, Neajlov/Nesbor, cu lungimi ce variau între 19,95 m și 146,96 m.
La 19/31 octombrie 1869 a fost inaugurată oficial linia Bucureşti-Filaret – Giurgiu. În prima călătorie oficială, locomotiva trenului denumită „Michaiu Bravu” a fost condusă chiar de J. T. Barkley. O a doua garnitură de vagoane a plecat la 15 minute după prima, fiind remorcată de a doua locomotivă denumită „Dunărea” condusă de primul mecanic român Nicolae Tănase. Vagoanele fuseseră construite în Anglia, la Manchester, de fabrica Ashbury.
„Gradul de civilizație al unui popor se măsoară prin numărul kilometrilor căilor sale ferate.”, declara prim-ministrul de la acea vreme, Dimitrie Ghica, pe peronul Gării Giurgiu.
Comentarii