Accidentul provocat de Vlad Pascu, tânărul de 19 ani aflat sub influența drogurilor la volan, care a accidentat mortal doi tineri și a rănit alți trei, evidențiază modul în care România combate traficul de droguri. În ședința Guvernului de joi, 24 august, premierul Marcel Ciolacu a cerut autorităților să „se ocupe de traficanții de droguri”, astfel încât să nu mai existe consumatori. Pe de altă parte, anchetatorii spun că au formulat măsuri de combatere a acestui fenomen încă de anul trecut, iar pe acestea le pot lua doar Parlamentul. 

Din raportul de activitate al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism(DIICOT), structură care se ocupă de cauzele penale privind traficul de droguri,  consultat de Main News, reiese că „România este stat de tranzit pe pe traseul „rutei balcanice” atât pentru traficarea
heroinei dinspre Turcia spre țările din vestul Europei, cât și în sens invers, în cazul cocainei, ecstasy și
amfetaminei”.

Parteneriate între traficanții români și rețelele din Olanda, Afganistan, Turcia

Procurorii DIICOT spun că „oferta de droguri” rămâne deschisă și pentru anul 2023, având în vedere că traficanții de droguri din România țin legătura cu marile rețele din Olanda, Afganistan, Turcia și țările din America de Sud. Comunicarea se face on-line(prin rețelele sociale, Telegram în mod special), iar plățile chiar și prin criptomonede.

„Existența pe zona traficului transfrontalier de droguri a unor parteneriate între rețelele
infracționale constituite din traficanți români și alte rețele europene sau internaționale (formate, cu
precădere, din cetățeni albanezi, sârbi, dar și din statele cunoscute ca furnizoare tradiționale de droguri –
țările din America de Sud pentru cocaină sau din zona Afganistan, Turcia pentru heroină, ori Olanda,
Belgia, Germania pentru ecstasy); facilitează accesul la sursele de furnizare a drogurilor, iar, în contextul unei disponibilități record a cocainei și metamfetaminei în anul 2022 în anul de referință la o creștere masivă a ofertei de droguri pe piața ilicită din România, existând date de menținere a acestui trend ascendent și pe parcursul anului 2023)”, menționează oficialii DIICOT.

Cum „scapă” drogurile la consumatori. DIICOT: „Drogurile au ajuns din eroare în România, urmare a greșelilor traficanților”

În raportul DIICOT pe anul 2022, procurorii spun că cele mai mai mari cantități de droguri au intrat în țara noastră din„ eroarea marilor traficanți”.

„În luna mai 2021 cantitatea de aproximativ 1,42 tone heroină în portul Constanța, tranzacția fiind inițiată și coordonată de către un cetățean grec, rezident în
Olanda, sub paravanul unei operațiuni comerciale de import de piatră, drogurile fiind destinate valorificării
în Olanda și Belgia, unde ar fi urmat să ajungă pe cale rutieră. Aceasta a fost cea mai mare captură de
heroină din istoria structurilor antidrog din România și a doua ca mărime din ultimii ani la nivel european.
Cu privire la alte două capturi efectuate în anul 2021, cu o masă totală de 862 kg droguri de mare
risc, activitățile investigative conturează ipoteze solide în sensul că drogurile au ajuns din eroare în
România, ca urmare a unor sincope ce au intervenit în planul infracțional utilizat de traficanți, care au eșuat
în tentativa de preluare a cocainei imediat ce containerele în care era disimulată au ajuns pe continentul
european”, precizează DIICOT.

DIICOT: „Marile capturi de drog din România nu au arătat în mod neapărat eficiența autorităților”

Raportat la afirmațiile de mai sus, potrivit cărora marile capturi de droguri din România au reprezentat, de fapt, eroarea traficanților, procurorii DIICOT concluzionează, că aceste mari cantități de droguri nu arată în mod neapărat eficiența autorităților române și nu reprezintă performanța urmării penale similară cu cea din cauzele privind cantitățile de droguri, care erau destinate consumatorilor români.

„Drogurile de mare risc nu erau destinate desfacerii si comercializării pe piața din România și, mai mult, aproximativ 860 kg cocaină a ajuns pe teritoriul țării noastre ca o consecință a erorilor comise de traficanții de droguri. Prin urmare, capturarea acestor cantități  cantități de droguri nu reprezintă neapărat un atribut al capacității operaționale
de răspuns a autorităților din România și nu materializează, cu prisosință, un standard de eficiență al
instrucției penale desfășurate în respectivele cauze, de natură să plaseze în contrast performanța umăririi
penale desfășurate în alte dosare care au privit cantități mult mai mici de droguri, dar care erau destinate
consumatorilor din România”, se arată în raportul DIICOT.

Canabisul, cel mai „popular” drog din România

Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populaţia generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanţe psihoactive), cât şi de

Cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 ani). Adolescenţa este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la iniţierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată pentru consumul de noi substanţe psihoactive (13 ani).

Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populaţia generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanţe psihoactive).

DIICOT a propus măsuri pentru combaterea traficului de droguri

Procurorii DIICOT spun că Parlamentul, respectiv Guvernul, pot lua măsuri pentru combaterea traficului de droguri. De la dotarea anchetatorilor cu echipamente necesare, până la înăsprirea pedepselor pentru traficul de droguri.

Iată ce  cerut DIICOT autorităților din România:
– dotarea structurilor de specialitate cu aparatură care să corespundă principalelor nevoi ale
activității de urmărire penală în domeniul traficului de droguri (ex: scanner mobil performant care să
permită verificarea autovehiculelor și a spațiilor de depozitare, echipamente informatice adecvate pentru
monitorizarea și interceptarea comunicațiilor prin aplicații de telefonie);
– urgentarea procedurilor legislative sau îmbunătățirea cadrului legislativ; în cursul lunii mai 2021,
DIICOT a formulat propuneri de modificare a Legii nr. 143/2000 și 194/2011, care vizează, între altele,
agravarea regimului sancționator, prin majorarea limitelor de pedeapsă, respectiv pentru art. 2 alin. 1
„închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi” (de la 2-7 ani în prezent), art. 3 alin. 1 „închisoare
de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi” (de la 3-10 ani în prezent). Cu privire la modificarea art. 16,
17 și 19 din Legea nr. 194/2011, s-a propus majorarea limitelor de pedeapsă, pentru art. 16 alin. 1
„închisoarea de 2 la 7 ani”, art. 16 alin. 2 „închisoarea de 1 la 5 ani”, art. 17 „închisoarea de 2 la 7 ani” și
art. 19 „închisoarea de 1 la 5 ani”.

DIICOT a cerut pedepsirea faptei de deținere fără drept  a substanțelor psihoactive

Totodată, s-a propus incriminarea faptei de deținere, fără drept, de
substanțe psihoactive în vederea consumului propriu;
– utilizarea mai eficientă a resurselor umane și materiale (numai la nivelul Structurii centrale a
DIICOT se înregistrează în medie circa 4.500 dosare pe an având ca obiect consumul de droguri, fără drept;
or, în condițiile în care încărcătura de dosare pe procuror a ajuns la peste 500 cauze, resursa umană
disponibilă pentru contracararea criminalității care privește traficul de droguri se situează la un nivel vădit
insuficient);
– măsuri mai ferme de combatere a unor fapte de natură penală asociate traficului și consumului
de droguri – (ex. art. 336 alin. 2 C.p.)
– măsuri active și eficiente pe segmentul reducerii cererii de droguri, mai ales în privința
segmentului de consumatori din rândul tinerilor;
– creșterea nivelului de conștientizare în rândul conducătorilor instituțiilor de învățământ în
sesizarea evenimentelor sau a împrejurărilor în care elevii/studenții interferează cu traficul sau consumul,
fără drept, de droguri

Fost șef de Direcție Antifraudă: „Când erau magazinele de vise, am simulat cumpărarea de etnobotanice, pentru a le putea închide în baza lipsei bonului fiscal”

Într-o opinie exprimată pentru Main News, Dan Plăișanu, fost insepctor șef al Gărzii Financiare Călărași, a menționat că în perioada 2010-2012 erau la modă „magazinele de vise”, care comercializau etnobotanice, substanțe cu efect psihoactiv. Deoarece nu aveau atribuții stricte să acționeze în acest domeniu, comisarii au mers la magazine, au simulat cumpărarea de etnobotanice și au observat că nu primesc bon fiscal. Așa au reușit să demonstreze că acele magazine funcționau ilegal și au dispus închiderea acestora.

„Am fost pioneri în țară la acea vreme. Aveau voie să comercializeze acele substanțe care băgau adolescenții în spital(…) Niciunul nu dădea bon fiscal. După noi, s-au luat și alții și așa s-au închis toate din țară”, a precizat fostul inspector șef -antifraudă, Dan Plăișanu.

Sursă foto: DIICOT 

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp