Wednesday, July 8, 2020
Jurnalism corect


ANALIZĂ – Capcanele modificării legislative prin care s-a interzis eliberarea condiționată a criminalilor și violatorilor | Judecător: Un exercițiu de imagine | De ce riscă să nu se aplice și ce a decis CEDO pe o speță similară | Legea, pe masa ÎCCJ

By Robert Madaianu , in Analize & Investigatii Justitie Stirile zilei , at 18 iunie 2020 Etichete: , , , , , , ,

Modificarea Codului Penal, adoptată miercuri de Camera Deputaților, prin care a fost interzisă eliberarea condiționată a criminalilor, violatorilor, tâlharilor și a celor care exploatează cerșetoria, ridică multe semne de întrebare în rândul juriștilor cu privire la respectarea Constituției și a unei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), cel puțin. Instanța Supremă va analiza, joi, modificările făcute în Parlament, pentru a vedea dacă se impune sesizarea Curții Constituționale.

Modificarea ar urma să se aplice doar celor care vor comite faptele după intrarea în vigoare a prevederii. În cazul criminalilor, de exemplu, se va aplica peste mai mulți ani.

Deținuții aflați acum în penitenciar pentru omor vor putea fi eliberați condiționat ca și până în prezent.

Semne de întrebare cu privire la respectarea Constituției

Aurelian Murgoci, președintele Judecătoriei Sectorului 5, a explicat, pentru Main News, că legea ar putea fi neconstituțională pentru că exceptează de la eliberare condiționată un deținut pe baza infracțiunii săvârșite.

Excluderea unei persoane de la beneficiul liberării condiționate pe criteriul faptei săvârșite este contrară art. 16 din Constituție, atât timp cât in analiza cererii de liberare judecătorul nu se raportează la fapta săvârșită, pentru care condamnatul si-a primit deja pedeapsa, ci la comportamentul de după condamnare al titularului cererii de liberare”, a spus magistratul.

Modificările, analizate de ÎCCJ

Potrivit unor surse, judecătorii Instanței Supreme se reunesc, joi, să dezbată modificarea.

Ședința Înaltei Curți de Casație și Justiție este programată să aibă loc la ora 15, iar la finalul întrunirii, magistrații vor decide dacă se impune sesizarea Curții Constituționale cu privire la modificarea făcută în Parlament la Codul Penal.

Decizia CEDO

De avut în vedere, potrivit unor juriști, este și o decizie a CEDO. Mai exact, este vorba despre decizia 2 din 2019, din Cauza Petukhov, în care s-a constatat că a existat o încălcare a art. 3 din Convenție.

Motivul este că cel care a ridicat problema la CEDO nu a avut nicio variantă legală de a fi eliberat condiționat sau de a obține schimbarea sentinței pe viață decât printr-o decizie a președintelui, procedură care, oricum, nu era clar reglementată.

Președintele Judecătoriei Sectorului 5 a explicat și practica CEDO.

Practica CEDO este în sensul de a i se acorda persoanei condamnate posibilitatea reevaluarii duratei detenției, dacă persoana respectivă a depus eforturi pentru reintegrarea sa în societate. Prin urmare, pe lângă faptul că legea în discuție nu se va aplica prea curând, ea va putea fi pur și simplu înlăturată de la aplicare de judecătorul național, care va aplica prioritar prevedererile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar în niciun caz o lege natională contrară Convenției. În acest context, știut cu siguranță de forul legiuitor suprem al țării noastre, legea adoptată azi e doar un exercițiu de imagine. Pe care îl vor descâlci tot judecătorii, desigur”, a spus Murgoci.

La mâna avocaților

Dacă partidele și ÎCCJ nu vor sesiza CCR, e greu de crezut că avocații inculpaților nu vor încerca să trimită modificarea la Curtea Constituțională.

Cei care îi vor reprezenta pe criminalii sau violatorii care comit fapte după intrarea modificării în vigoare vor putea ridica excepții de neconstituționalitate în instanță, lucru care, în cele din urmă, ar putea trimite legea la CCR.

Sigur că avocații care apără asemenea cazuri, chiar dacă ele sunt de nedescris când vine vorba despre viol, omor, vor invoca excepția de neconstituționalitate, raportat la faptul că și alte fapte la fel de odioase pot beneficia, la un moment dat, de o liberare condiționată. Inclusiv atunci când se aplică o pedeapsă cu închisoarea pe viață, liberarea condiționată poate fi cerută după ispășirea efectivă a 20 de ani din pedeapsa aplicată pe viață”, a spus avocatul Adrian Cuculis, pentru Main News.

Fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, susține că o soluție ar fi fost înăsprirea condițiilor pentru eliberarea condiționată.

Mi-am exprimat speranța că forma adoptată astăzi nu are vicii și vă trece testul constituționalității, al nediscriminării și al respectării deciziilor CEDO tocmai pentru că romanii cinstiți și de buna credință așteaptă decizii ale Parlamentului care să fie aplicate în practica rezolvând problemele și nu să fie doar exerciții de PR politic pentru unii și alții. De exemplu, cred că era necesar că în textul legii să fie incluse criteriile în baza cărora se poate stabili (clar, obiectiv și nu subiectiv) daca o persoana prezintă ” risc major de recidivă”. Tot în intervenția mea am mai spus că este necesar să nu înșelam așteptările și încrederea romanilor de buna credință care, pe buna dreptate, așteaptă soluții care să nu mai permită repetarea unor fapte abominale precum cele petrecute la Mehedinți! Sigur că mi-am exprimat regretul că nu mi s-a permis depunerea unor amendamente prin care propuneam înăsprirea condițiilor de liberare condiționată și pentru infracțiunile de corupție”, a scris Birchall, pe Facebook.

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    MainNews

    FREE
    VIEW