Consiliul Superior al Magistraturii explică diferența dintre „grevă” și „protest”. De ce spun magistrații că vârsta de pensionare ar trebui să crească gradual
Unii dintre politicienii români, cu„ funcții-cheie” în procesul de legiferare, au folosit, recent, expresia „greva magistrațillor”, lucru interzis în statutul judecătorilor și procurorilor. Marius Budăi, ministrul Muncii, dar și președintele Senatului, Nicolae Ciucă, au accentuat chiar: „magistrații nu au voie să facă grevă, este interzis prin lege”. De fapt, cei doi politicieni se referă la nemulțumirile judecătorilor și procurorilor legate de reforma pensiilor de serviciu, care va fi supusă votului Parlamentului săptămâna viitoare.
Iată ce a declarat președintele Senatului, Nicolae Ciucă, joi, 22 iunie, referitor la reforma pensiilor de serviciu ale magistraților: „Este ilegal ca magistraţii să facă grevă. Ca atare am înţeles şi am discutat la nivelul coaliţiei, am avut miniştrii de linie cu care am analizat această situaţie. Decizia pe care am luat-o astăzi (n.r. joi, 22 iunie)a fost ca săptămâna viitoare, luni, (n.r. 26 iunie)miniştrii să fie prezenţi la toate activităţi pentru a putea să soluţionăm tocmai aceste aspecte. Unul dintre ele este legea pensiilor speciale, care va fi soluţionată şi există din raportarea ministrului Muncii acceptul la nivelul Comisiei (n.r. Europene) pe conţinutul proiectului de lege”
Diferența dintre grevă și protest
Main News a solicitat explicații Consiliului Superior al Magistraturii(CSM) cu privire la „greva” invocată de unii politicieni.
„Văzând definiția pe care o dă legea grevei, constatăm că aceasta reprezintă încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către angajați. Or, în ceea ce privește forma de protest adoptată de magistrați, aceasta nu este o formă de încetare a activității. Activitatea continuă în instanțe și parchete, magistrații sunt la locul de muncă,activitățile se desfășoară, însă, limitat. cu privire la anumite cauze, calificate de lege urgente”, a transmis CSM, la cererea Main News.
De ce spun magistrații că au nevoie de o creștere a vârstei de pensionare în mod etapizat
Potivit TVR, judecătorii și procurorii au precizat, prin președintele CSM, Daniel Grădinaru, că sunt de acord cu creșterea vârstei de pensionare, însă, aceasta ar trebui să se facă etapizat, întucât afectează activitatea sistemului judiciar, prin lipsa de personal. De asemenea, CSM precizează pentru Main News: „În această perioadă, în care este redusă doar activitatea față în față cu părțile, se motivează hotărâri, al căror număr, corespunzător celei mai mari încărcături de dosare la nivel european este, de asemenea, foarte mare. O creștere substanțială de cauze care revine spre soluționare fiecărui magistrat este cauzată tocmai de părăsirea sistemului judiciar de un număr mare de judecători și procurori, ca urmare a abordării abrupte și lipsite de garanții a probelemei statutului și dreptului la pensie”.
Reprezentanții CSM subliniază că legea magistraților nu le oferă posibilitatea să intre în grevă, însă, Constituția garantează dreptul de a protesta atunci când sunt preconizate modificări legislative cu privire la statutul profesional.
La începutul săptămânii, mai multe instanțe și parchete din țară au anunțat că limitează activitatea din cauza modificărilor legislative descrise mai sus. Detalii puteți citi aici.
Potrivit CSM, la acest moment sunt vacante 1.129 de posturi de judecători, dintr-o schemă de 5.304 posturi, respectiv 818 posturi vacante de procurori, dintr-o schemă de 2.948 posturi. Numărul mare al locurilor vacante este rezultatul valului de pensionări din magistratură din ultimii ani, ca urmare a discuţiilor din spaţiul public privind eliminarea pensiilor speciale.
Principalele modificări aduse pensiilor magistraților, supuse votului Parlamentului
-judecătorii, procurorii, judecătorii de la CCR și magistrații – asistenți de la Curtea Supremă se pot pensiona dacă au cel puțin 25 de ani vechime exclusiv în aceste funcții.
-vârsta de pensionare va crește etapizat la 60 de ani până în 2035, dar va fi de 50 de ani începând din 2024. Magistrații vor avea cea mai scăzută vârstă de pensionare, raportată la cea standard, dintre toate categoriile care beneficiază de pensii speciale.
-în perioada 2024- 2029 pensia specială va fi de 80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor permanente pe 12 luni consecutive la alegere din ultimii 10 ani. Din 2024 și până în 2043 perioada de raportare se va mări până la 300 de luni. Magistrații vor fi singurii care vor avea o pensie de 80% din venit, toți ceilalți „speciali” vor avea una de 65%.
-pensiile în plată ale magistraților vor fi recalculate, dar recalcularea se va face la veniturile nete și nu la cele brute.
-pensiile speciale ale magistraților vor fi impozitate cu 30% pentru partea necontributivă ce depășește salariul mediu brut pe economie- 6.700 de lei.
-actualizarea pensiilor magistraților nu se va mai face în funcție de creșterea indemnizației ca până acum.
-magistrații nu vor mai putea cumula mai multe pensii speciale.
-nicio pensie ( valoare netă) nu va mai depăși venitul brut din perioada de activitate.
-personalul auxiliar din instanțe și parchete se va pensiona (etapizat) la 65 de ani până în 2043.
-pentru personalul auxiliar de specialitate, procentul aferent bazei de calcul va fi de 65%, nu de 80%.
Sursă foto: Inquam photos/ Octav Ganea
Comentarii