Sunday, July 21, 2024
Jurnalism corect


Protest al magistraților față de reforma pensiilor de serviciu. Activitatea unor instanțe și parchete este suspendată UPDATE


UPDATE ora 14:15. Reprezentanții DIICOT au anunțat că vor participa la discuțiile de negociere privind legea pensiilor de serviciu. În cazul în care propunerile CSM nu vor fi acceptate de Guvern, procurorii DIICOT vor decide dacă se alătură protestului inițiat de ceilalți magistrați din țară. 

În urma dezbaterilor s-a supus la vot și a fost adoptată manifestarea susținerii procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Consiliului Superior al Magistraturii, de a participa la discuțiile de negociere privind proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

În situația în care propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii și susținute de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu vor fi avute în vedere de către Legislativ, se va convoca o nouă adunare generală a procurorilor direcției pentru a se stabili dacă se inițiază o formă de protest, iar în caz afirmativ, formele graduale de protest ce urmează a fi adoptate”, a transmis DIICOT.

UPDATE Direcţia Naţională Anticorupţie anunţă că se va alătura protestului, dacă propunerile Consiliului Superior al Magistraturii(CSM) cu privire la pensiile de serviciu ale magistraților nu vor fi luate în seamă.

În unanimitate, cei 93 de procurori prezenți în cadrul Adunării generale, și-au exprimat susținerea față de activitatea de apărare a independenței magistraților de către Consiliul Superior al Magistraturii și au hotărât:

– să inițieze o formă de protest în cazul în care propunerile formulate de Consiliul Superior al Magistraturii și susținute de Procurorul general al României în ceea ce privește proiectul de lege privind pensia de serviciu a magistraților nu vor fi avute în vedere de către puterea legislativă;

– să stabilească, într-o viitoare adunare generală, asupra formelor graduale de protest care vor fi adoptate„, transmite DNA.

Știre inițială

Mai multe instanțe și parchete din țară au decis amânarea  tuturor cauzelor pe o perioadă nedeterminată, începând cu data de 21 iunie 2023, cu excepţia următoarelor cauze: măsurile preventive în materie penală,  percheziţiile domiciliare şi cauzele urgente în materie civilă, cum sunt ordonanțele președințiale și cauzele care vizează minorii. Protestul judecătorilor are la bază reforma pensiilor de serviciu, care modifică statutul magistraților.

Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București și al parchetelor de pe lângă judecătoriile de sector au transmis, că miercuri, 21 iunie, vor suspenda pe perioadă nelimitată activitatea, cu excepția unor cauze urgente.

„Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București și al parchetelor de pe lângă judecătoriile de sector înțeleg să adopte, ca formă de protest, suspendarea pe perioadă nelimitată a activității, cu excepția unor cauze considerate urgente, până la adoptarea unei reglementări previzibile care să respecte independența justiției și statutul magistraților, în baza unui proces legislativ transparent prin care, pe de o parte să fie înlăturate inechitățile existente, iar pe de altă parte, să se țină cont de statutul magistraților, condițiile de muncă și perspectivele sistemului judiciar în ansamblul său”, au transmis reprezentanții Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

La aceeași formă de protest au recurs și magistrații de la Tribunalul București.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara a suspendat activitatea, chiar de astăzi, 20 iunie,inclusiv audiențele, lucrând doar în cauze penale urgente, tot din cauza reformei pensiilor de serviciu.  Main News relata, recent, despre decizia judecătorilor de la Tribunalul Buzău, de suspendare a unor cauze, din cauza reformei pensiilor de serviciu, î perioada 19-26 iunie ac. Magistrații de la Buzău au fost printre primii care au anunțat protestele, deoarece au organigramă foarte redusă, iar proiectul de lege mai sus menționat i-ar afecta și mai mult, în ipoteza în care ar fi adoptat.

Care sunt principalele modificări privind pensiile speciale ale magistraților, propuse de Guvern, care au stârnit proteste

-Judecătorii, procurorii, judecătorii de la CCR și magistrații – asistenți de la Curtea Supremă se pot pensiona dacă au cel puțin 25 de ani vechime exclusiv în aceste funcții.

-Vârsta de pensionare va crește etapizat la 60 de ani până în 2035, dar va fi de 50 de ani începând din 2024. (Anexa 2). Magistrații vor avea cea mai scăzută vârstă de pensionare, raportată la cea standard, dintre toate categoriile care beneficiază de pensii speciale.

-În perioada 2024- 2029 pensia specială va fi de 80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor permanente pe 12 luni consecutive la alegere din ultimii 10 ani. Din 2024 și până în 2043 perioada de raportare se va mări până la 300 de luni. Magistrații vor fi singurii care vor avea o pensie de 80% din venit, toți ceilalți „speciali” vor avea una de 65%.

-Pensiile în plată ale magistraților vor fi recalculate, dar recalcularea se va face la veniturile nete și nu la cele brute.

-Pensiile speciale ale magistraților vor fi impozitate cu 30% pentru partea necontributivă ce depășește salariul mediu brut pe economie- 6.700 de lei.

-Actualizarea pensiilor magistraților nu se va mai face în funcție de creșterea indemnizației ca până acum.

-Magistrații nu vor mai putea cumula mai multe pensii speciale.

-Nicio pensie ( valoare netă) nu va mai depăși venitul brut din perioada de activitate.

-Personalul auxiliar din instanțe și parchete se va pensiona (etapizat) la 65 de ani până în 2043.

-Pentru personalul auxiliar de specialitate, procentul aferent bazei de calcul va fi de 65%, nu de 80%.

Judecătorii de la Curtea de Apel București explică de ce pensia magistraților nu se poate numi „specială” și de ce nu ar fi inclusă pentru modificare

Magistrații de la Curtea de Apel București susțin că reforma pensiilor, în forma actuală, le afectează independența și nici măcar nu este un „criteriu de modificare”,  pentru primirea banilor prin Planul Național de Redresare și Reziliență(PNRR), așa cum au invocat politicienii români.

Pensia judecătorilor, de serviciu şi nu specială, aşa cum s-a afirmat în spaţiul public, este
consacrată în legislaţia naţională încă din anul 1997, iar legiuitorul nu a oferit niciun argument rezonabil
pentru a o elimina. Ea a fost concepută tocmai pentru a consolida statutul judecătorului şi garanţiile de
independenţă pe care acesta trebuie să le ofere.
Eliminarea acestei componente a independenţei judecătorului este în dezacord cu jurisprudenţa
constantă a Curţii Constituţionale care a decis că eliminarea acestei pensii pentru judecători este contrară
exigențelor actuale, pe care importante documente internaționale le exprimă în mod direct cu privire la
drepturile judecătorilor, în considerarea importanței rolului acestora în apărarea statului de drept.
De asemenea, modificările legilor justiţiei recent adoptate (în decembrie 2022) au reprezentat un
jalon PNRR îndeplinit, PNRR statuând, în mod expres, neincluderea pensiilor judecătorilor în categoria
care urmează să fie modificată”, precizează Curtea de Apel București.

CITEȘTE ȘI:  Magistrații români cer Comisiei Europene să suspende reforma pensiilor speciale

Sursă foto: Inquam photos/ Octav Ganea

 

 

Comentarii


    MainNews

    FREE
    VIEW