🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Comisia parlamentară specială pentru Legile Justiției va începe miercuri dezbaterile pe articole, iar partidele au depus mai multe amendamente la proiectele adoptate de Guvern. UDMR propune ca procurorii să fie numiți la DNA sau la DIICOT numai dacă au grad profesional de Parchet General, AUR vrea ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să răspundă „în fața întregii societăți” și să fie create completuri specializate în „cauze cu profesioniști” la nivelul curților de apel și al tribunalelor, iar USR vrea o nouă formulă de calcul pentru pensiile magistraților și propune o serie de filtre prin care să se asigure că magistrații nu au făcut parte din servicii.

La prima rundă de dezbateri, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, spunea că proiectele legilor justiției, în forma adoptată de Guvern, sunt susținute de majoritatea actorilor din sistemul judiciar, deși pe parcursul dezbaterii publice mai multe prevederi au fost criticate inclusiv de asociații de magistrați. Detalii aici.

„Haideți să vedem la ce extreme se plasează unele critici, ce argumente au în spate, cu ce seamănă ele. Dacă ar fi să pun pagină pe pagină critici din societatea civilă, din asociații de magistrați (unele dintre ele) și critici venite din Parlament, că prea seamănă(…)Criticile la care făceam referire, nu le pun în legătură, dar sunt aceleași cu cele auzite în sală din partea unui deputat”, a declarat Cătălin Predoiu, făcând aluzie la Stelian Ion, fostul ministru al Justiției și actual deputat USR.

Miercuri va avea loc ședința Comisiei parlamentare ce a fost creată special pentru analiza Legilor Justiției, unde vor fi dezbătute articolele din cele trei proiecte: organizarea judiciară, statutul procurorilor și judecătorilor și statutul CSM.

Adoptarea celor 3 proiecte ar putea aduce ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și, implicit, va crește șansele ca România să poată intra în Spațiul Schengen.

UDMR pune condiții suplimentare pentru DNA și DIICOT

Parlamentarii vor avea pe masă mai multe amendamente, venite în principal de la formațiunile din opoziție, dar și de la UDMR sau PNL, deși ministrul sub conducerea căruia au fost realizate proiectele este liberal. Singurul partid parlamentar care a anunțat că nu va depune amendamente este PSD, potrivit G4 Media.

Spre exemplu, unul dintre amendamentele depuse de UDMR prevede modificarea modului în care procurorii sunt detașați la DNA sau la DIICOT.

Astfel, UDMR susține că procurorii pot fi detașați la DNA sau la DIICOT „numai dacă au dobândit gradul profesional de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, potrivit unui document citat de G4Media.

Experții citați de publicație arată că amendamentul ar putea bloca activitatea celor două parchete specializate, întrucât sunt puțini procurori cu gradul respectiv. În schimb, proiectele ajunse pe masa Parlamentului nu prevăd condiția cerută de UDMR.

PNL vrea să creeze o nouă funcție de conducere la ÎCCJ

Deși cele trei proiecte au fost inițiate de ministrul PNL al Justiției, Cătălin Predoiu, liberalii au depus la rândul lor o serie de amendamente. Cel principal propune crearea unei noi funcții de conducere la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, de vicepreședinte.

Liberalii susțin că funcția de prim-vicepreședinte al ÎCCJ ar fi similară celei care există la Parchetul General, de prim-adjunct al procurorului general.

PNL mai cere organizarea centralizată, la nivel național, a concursului de promovare a procurorilor în parchete și crearea unei comisii naționale de evaluare formată din:

• procurori cu grad profesional de Parchet General sau formatori la INM (pentru promovarea la PÎCCJ);
• procurori cu grad de Parchet General, procurori cu grad de parchet de pe lângă curtea de apel sau formatori la INM (pentru promovarea la parchetele de pe lângă curțile de apel);
• procurori cu grad de Parchet General, procurori cu grad de parchet de pe lângă curtea de apel, procurori cu grad pentru parchet de pe lângă tribunal sau formatori la INM (pentru promovarea la parchetele de pe lângă tribunale);

PNL a depus amendamente și în ceea ce privește acțiunea disciplinară, asemănătoare cu cele depuse de foștii colegi de coaliție de la USR.

Liberalii arată că „singurul titular al acțiunii disciplinare rămâne Inspecția Judiciară”, după ce în proiectele adoptate de Guvern era prevăzut că și președintele ÎCCJ și Procurorul General al României pot începe acțiunea disicplinară.

„Inspecția Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris și motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători și procurori”, este un amendament depus de PNL și care se regăsește și pe lista de amendamente depuse de USR.

Totodată, PNL asimilează funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Inspecției Judiciare cu personalul corespunzător din Parlament, potrivit unui alt amendament.

Liberalii au mai propus ca directorii direcțiilor de inspecție să fie revocați de CSM la solicitarea motivată a cel puțin 3 membri ai secției corespunzătoare sau a inspectorului-șef.

PNL își mai dorește ca delegarea procurorilor la DNA și la DIICOT să poată fi făcută o singură dată, pentru cel mult un an, „fără a fi necesar gradul profesional(…), dar cu respectarea condițiilor de vechime prevăzută de lege pentru numirea în funcția de procuror la aceste structuri specializate”.

USR vrea un nou mod de calcul al pensiei magistraților

Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, a acuzat că, prin forma propusă de Guvern, s-ar dori „control pe justiție, pe procurori, pe conducerile instanțelor și pe Înalta Curte de Casație și Justiție”. Detalii aici.

Astfel, partidul pe care îl reprezintă a formulat mai multe amendamente pe care le-a depus la cele trei proiecte discutate în Comisia specială din Parlament.

USR propune ca, în principal, Institutul Național al Magistraturii (INM) să aibă mai multe atribuții în procesul de selecție al judecătorilor/procurorilor decât Consiliul Superior al Magistraturii (cum este prevăzut în forma adoptată de Guvern).

Totodată, partidul de opoziție propune ca, înainte de numirea unor magistrați, aceștia să fie verificați dacă au avut „calitatea de agent sau colaborator cu organele de securitate, ca poliție politică”, potrivit documentelor consultate de Main News.

Eliberarea din funcție a judecătorilor și procurorilor, în viziunea USR, s-ar face la propunerea Plenului CSM (în forma adoptată de Guvern eliberarea din funcție se face la propunerea Secției corespunzătoare a CSM).

În ceea ce privește pensiile magistraților, forma actuală a proiectelor prevede că pensia de serviciu este calculată „în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.

USR propune „o pensie de serviciu în cuantum de 85% din baza de calcul reprezentată de valoarea netă a indemnizației de încadrare brută lunară și a sporurilor permanente avute în ultima lună integrală de activitate înainte de data pensionării”.

Totodată, la cuantumul pensiei de serviciu se adaugă „câte 2% din baza de calcul, fără a putea depăși 95% din valoarea acesteia”, pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută (cel puțin 25 de ani), potrivit unui amendament USR. Legea prevede 1% în plus din baza de calcul.

USR propune și eliminarea mai multor articole incluse în proiectele de pe masa Parlamentului:

• „Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă şi executivă” (articol eliminat și de PNL);
• „Judecătorii şi procurorii, membri aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii care îndeplinesc o funcție de conducere în cadrul unei instanţe sau unui parchet au dreptul, la încetarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, să revină pe funcţia de conducere deţinută anterior, care este rezervată”

Partidul de opoziție vrea să schimbe și procesul de alegere a președintelui și vicepreședintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

Forma actuală a proiectelor prevede că cel puțin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorității, aleg conducerile CSM, în timp ce forma propusă de USR arată că trebuie asigurată prezența a cel puțin 2 treimi din membrii secțiilor, cu votul majorității membrilor.

USR mai vrea ca, pe lângă numirea și revocarea conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția pentru judecători a CSM să mai poată dispună delegarea și detașarea judecătorilor „în condițiile legii”.

Totodată, partidul de opoziție propune ca ministrul Justiției, președintele CSM, președintele ÎCCJ și procurorul general al PÎCCJ să formeze Consiliul de management strategic.

„Consiliul dezbate toate chestiunile de ordin financiar și organizatoric ce au sau pot avea un impact asupra funcționării întregului sistem judiciar şi este responsabil de urmărirea implementării măsurilor necesare pentru aplicarea strategiilor de dezvoltare a sistemului judiciar”, se arată în amendamentele USR.

AUR vrea ca CSM să răspundă în fața „întregii societăți”

AUR a depus un amendament la proiectul privind organizarea CSM, prin care arată că membrii Consiliului trebuie să răspundă „în fața întregii societăți pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului”, potrivit documentelor consultate de Main News.

Totodată, partidul condus de George Simion propune ca reprezentanții societății civile din plenul CSM să fie „specialiști în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 18 ani într-o profesie juridică sau în învăţământul juridic superior”.

În proiectul adoptat de Guvern este prevăzută o vechime de cel puțin 10 ani în activitatea juridică.

Totodată, AUR vrea să adauge completuri specializate în „cauze cu profesioniști” la curți de apel și la tribunale.

În plus, la nivelul fiecărei secții de la curți de apel, tribunale și judecătorii, AUR își dorește organizarea lunară a unor ședințe „de unificare a practicii” în care să se stabilească „conduita juridică unitară de urmat pentru aplicarea unitară a legii”.

„Să nu mai fie situații în care la aceiași instanță sunt date hotărâri diferite pe situații identice. În măsura în care practica unificată la nivelul unei instanțe este diferita de cea de la nivelul altei instanțe se aplică mecanismul de unificare prevăzut deja de lege la nivelul Înaltei Curți de Casație și Jusiție. Este inadmisibil ca aceiași instanță să aplice în mod diferit legea”, este motivarea AUR.

AUR mai propune ca procurorii care investighează infracțiunile săvârșite de magistrați (odată cu desființarea fostei Secții Speciale) să îl aibă drept procuror ierarhic superior pe adjunctul procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului General.

„Este numit de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pe baza desemnării acestuia de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii în aceleași condiții ca și procurorii anume desemnați cu investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați”, se mai arată în amendamentul depus de AUR.

Sursă foto: ICCJ

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp