Sunday, August 7, 2022
Jurnalism corect


Proiectele noilor Legi ale justiției, criticate de magistrați / Cum explică ministrul Predoiu forma care a ajuns pe masa CSM

By Matthew Garvey , in Justitie Stirile zilei , at 28 iulie 2022

Noile proiecte ale legilor justiției, trimise săptămâna trecută de Ministerul Justiției pentru avizare la Consiliul Superior al Magistraturii, au fost criticate dur de magistrați, care susțin că există puține modificări față de forma aflată în vigoare și că sunt diferite față de variantele asumate în fața Comisiei Europene. În replică, instituția a transmis joi, 28 iulie, că proiectele au fost modificate în urma dezbaterilor publice, pe fondul „semnalelor primite din sistemul judiciar”, și a precizat că „este obiectiv imposibil de întrunit un consens asupra proiectelor”.

Proiectele celor trei legi care vizează sistemul judiciar din România au fost publicate în luna iunie, la finalul consultării publice. La momentul în care a fost sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, pe 21 iulie, Ministerul Justiției a publicat o formă actualizată a acestora.

Reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție (DNA), ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și ai Parchetului General au criticat mai multe dintre aspectele care apar în noile proiecte, potrivit G4Media.

Criticile aduse de procurori

Procurorii atrag atenția, de exemplu, că proiectele actualizate nu subliniază că „procurorii sunt independenți în dispunerea soluțiilor”, articol ce apare în legile în vigoare. Totodată, magistrații sunt nemulțumiți că, în forma trimisă spre avizare, aceștia pot fi delegați fără să își dea acordul.

Procedura de numire a șefilor de secții, la propunerea Ministerului Justiției, este de asemenea criticată de procurori.

Considerăm nejustificată extinderea procedurii de numire/revocare cu implicarea ministrului justiției și a Președintelui României până la nivelul procurorilor șefi de secții din cadrul PÎCCJ și al direcțiilor specializate, având în vedere că șefii de secții au atribuții preponderent operative și nu de reprezentare sau strategice pentru a justifica implicarea factorului extern sistemului judiciar”, este opinia DNA.

Aceștia mai susțin că în lege este impusă o vechime mult prea mare pentru procurorii care vor să lucreze la marile parchete (7 ani la tribunal/parchet de pe lângă tribunal, 9 ani pentru curtea de apel/parchet de pe lângă curtea de apel și 10 ani pentru Înalta Curte și Parchetul General, pe lângă cei trei ani în care auditorul de justiție participă la cursurile INM).

DNA și Parchetul General consideră că echilibrul între nevoia de asigurare a resursei umane și necesitatea de a asigura o experiență profesională adecvată poate fi atinsă pe lanțul ierarhic de 4/6/8 ani.

Cu precădere, condiția vechimii de 10 + 3 ani pentru PÎCCJ afectează șansele de recrutare a unor procurori bine pregătiți profesional și cu putere de muncă la nivelul structurilor specializate DNA, DIICOT”, susține DNA.

Procurorii mai atrag atenția că magistrații se pot forma în decurs de 2 ani la Institutul Național al Magistraturii, nu în 3 ani, așa cum este stipulat în proiectul propus de Ministerul Justiției.

Reacții și din partea asociațiilor de magistrați

Asociația Forumul Judecătorilor, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție au emis un punct de vedere prin care acuză Ministerul Justiției că forma actualizată a celor trei proiecte este diferită de cea prezentată Comisiei Europene și că nu aduce modificări substanțiale legilor aflate în vigoare.

Este pur și simplu de neînțeles de ce mai este necesară adoptarea acestor proiecte, în forma propusă. Deși Guvernul României s-a angajat să asigure armonizarea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Justiţiei în acord cu principiile din instrumentele internaţionale ratificate de România, precum şi cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate în cadrul mecanismelor europene(…) şi ale deciziilor CCR, „legile justiţiei” publicate la 21 iulie 2022 mențin aceleași dispoziții retrograde și blochează orice fel de reformă”, susțin cele trei asociații de magistrați.

Aceștia arată că forma actuală a proiectelor „menține aproape toate modificările nocive criticate de organismele internaționale”, printre care se regăsesc concursurile de promovare la ÎCCJ și în alte funcții de execuție la nivelul instanțelor, ce ar rămâne sub controlul Secției pentru Judecători a CSM și care, în opinia asociațiilor, nu au un caracter meritocratic.

Totodată, asociațiile acuză că Inspecția Judiciară „este minor cosmetizată” și că libertatea de exprimare a magistraților este „grav afectată”, întrucât este menținută obligația de abținere de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”.

Foarte straniu este că eliminarea tuturor acestor aspecte a fost considerată esențială pentru independența justiției în proiectele publicate de Ministerul Justiției, reprezentat prin actualul ministru, la 30 septembrie 2020 și la 22 iunie 2022, și revizuirea lor a fost asumată fără rezerve în fața Comisiei Europene, iar prin noul proiect din 21 iulie 2022 modificările necesare sunt abandonate fără niciun fel de explicație, nemenţionându-se, în mod transparent, cine a propus noile prevederi, în condițiile în care, în luna iunie 2022, Ministerul Justiţiei a anunțat că nu redeschide dezbaterea publică asupra proiectelor”, potrivit sursei citate.

Asociațiile critică reglementările care asigură posibilitatea Procurorului General al României, numit pe criterii politice, să infirme motivat toate măsurile și soluțiile adoptate de procurori, inclusiv de cei din DNA și DIICOT.

Totodată, este criticată și eliminarea ocupării prin concurs a funcțiilor de vicepreședinte de instanță și adjunct al prim procurorului parchetului.

Practic, prin aceste legi, sistemul judiciar cunoaşte un regres inacceptabil, independenţa sa fiind în mod serios pusă în pericol, deși garanțiile de independență privind judecătorii asigurate la momentul aderării la Uniunea Europeană ar fi trebuit să rămână intangibile ulterior aderării, astfel cum CJUE a stabilit deja prin Hotărârea din 20 aprilie 2021”, arată cele trei asociații de magistrați.

Răspunsul Ministerului Justiției

Pe fondul criticilor venite din spațiul public, instituția a emis joi, 28 iulie, un comunicat prin care justifică schimbările apărute între lunile iunie și iulie, menționând că, pe fondul „semnalelor primite din sistemul judiciar”, a prelungit dezbaterile publice.

Ministerul a avut de ales între a păstra neschimbate proiectele, ignorând amendamentele primite, cu consecința golirii de conținut a dezbaterii publice, care ar fi devenit doar un exercițiu formal, și a primi amendamentele considerate binevenite, cu consecința firească a modificării proiectelor în urma includerii amendamentelor primite”, argumentează Ministerul Justiției.

MJ mai menționează că a primit amendamente de la Parchetul General, Secția pentru procurori a CSM, DNA, DIICOT, 6 asociații de magistrați, Secția pentru judecători a CSM, instanțe, parchete, sindicate, grefieri, ONG-uri sau instituții europene și subliniază că „este obiectiv imposibil de întrunit un consens asupra proiectelor”.

Ministerul Justiției este conștient de faptul că forma și conținutul proiectelor pot și probabil vor mai suferi modificări în cadrul procedurii de avizare de către CSM, aprobării de către Guvern și adoptării lor ca legi de către Parlament. În gestionarea procesului de elaborare a proiectelor, Ministerul Justiției a dat și va da dovadă de transparență, prin publicarea promptă pe site-ul ministerului a variantelor succesive ale proiectelor, astfel cum acestea au rezultat din dialogul tuturor părților implicate”, se mai arată în comunicatul transmis de Ministerul Justiției.

Totodată, instituția susține că „judecarea proiectelor la fiecare etapă ca fiind un produs finit este o eroare de principiu” și a dat asigurări că proiectele legilor justiției vor asigura independența domeniului, eficiența funcționării acestuia, un sistem de echilibru și verificări în cadrul fiecărui mecanism de instituții juridice, o meritocrație bazată pe o evaluare reală, primatul dreptului european și consolidarea și garantarea independenței parchetelor.

După ce va primi avizul CSM, Ministerul Justiției va trimite cele trei proiecte Guvernului, pentru adoptare. Ulterior, vor fi trimise în Parlament pentru dezbateri, înainte să fie adoptate.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
    MainNews

    FREE
    VIEW