UPDATE Vasile Dîncu, ministrul Apărării, susține că proiectul citat de Main News nu este asumat de Guvern.

„Proiectul ajuns în media era o colecţie de prevederi din mai multe legi, fără expunere de motive, fără detalii. Nu este de actualitate. Era un draft, nu era pregătit pentru a intra în transparenţă. Când avem un proiect, anunţăm noi opinia publică”, a declarat Vasile Dîncu, pentru Agerpres.

Guvernul discută, în aceste zile, proiectul prin care ar urma să fie reglementată „situația de criză”, ceea ce ar crea cadrul legal necesar pentru autorități să ia măsuri în contextul unei situații tensionate de securitate la granițele sau în interiorul țării.

„În contextul generat de dinamica îngrijorătoare a situației de securitate pe flancul estic al NATO, interesul public general reclamă adoptarea urgentă a unor măsuri care să permită instituțiilor de apărare, ordine publică și securitate națională să intervină prompt și prin măsuri adaptate gradual pentru gestionarea eficientă a riscurilor la adresa intereselor naționale și aliate”, potrivit motivării proiectului.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării va putea institui situația de criză, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului.

Potrivit proiectului obținut de Main News, situația de criză este „situația în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de apariția unuia sau mai multor incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional, sau de amenințări, riscuri și vulnerabilități prin care sunt grav perturbate sau amenințate condițiile de viață, sănătate și mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea și apărarea națională, precum și alte valori constituționale care impun adoptarea de măsuri specifice prin acțiunea unitară a autorităților și instituțiilor statului român, pentru înlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor și revenirea la starea de normalitate”.

Totodată, proiectul definește și rezerva militară a României: „resursele umane care pot fi folosite pentru instruire, completarea forțelor destinate apărării și îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de urgență, al stării de asediu, al stării de mobilizare sau al stării de război”.  Astfel, rezerva militară a României va fi compusă din rezerva operațională și rezerva generală.

„Rezerva generală este formată din toți cetățenii români, bărbați, cu vârsta între 18 și 60 de ani, care nu sunt cuprinși în rezerva operațională. Cadrele militare în rezervă care nu sunt cuprinse în rezerva operațională sunt incluse în rezerva generală”, se arată în proiectul de lege pregătit de Guvern.

Mai mult, cetățenii care îndeplinesc serviciul militar activ sau în rezervă, cei încorporabili (între 20 și 35 de ani) și cei cu vârste între 35 și 60 de ani vor fi obligați să își îndeplinească îndatoririle militare.

În cazul prezenței militare străine pe teritoriul României, proiectul prevede ca Statul Major al Apărării să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește deciziile ce implică personalul MApN.

„Regulile de angajare (n.r. pentru operațiile desfășurate pe teritoriul statului român) se analizează de către Statutul Major al Apărării, autoritate militară națională competentă, în vederea stabilirii deplinei conformități cu legislația română, tratatele la care România este parte, precum și cutumele internaționale”, se arată proiectul citat.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp