🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

În fiecare an, pe 31 august, sărbătorim Ziua limbii române. Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată în 2011, când 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect de lege în care solicită proclamarea zilei de 31 august drept Ziua Limbii Române.

Politicienii, și nu numai, încearcă să spună vorbe frumoase despre limba română, însă atunci când vorbesc în Parlament, la televizor sau când scriu pe Facebook uită minimele reguli gramaticale care se învață în clasele primare. Ei dau vina pe emoții, pe faptul că se grăbesc.

Topul politicienilor care fac greșeli de exprimare este condus, de departe, de Maria Grapini

Maria Grapini, europarlamentar, este celebră pentru greșelile de exprimare pe care le face mai ales în postările de pe Facebook. Deși i s-a atras atenția pune totul pe grabă și susține că a fost olimpică la limba română.

Grapini  a fost chiar sursă de inspiraţie pentru o aplicaţie pe internet. Se numeşte „grapinizer” şi transformă un text corect în aşa-numită „grapineză”, limba pe care ar fi inventat-o Maria Grapini.

”Azi este cea mai importantă azi din viaţa mea! Acum câteva ore, am dat viaţă băiatului meu! La mulţi ani copilul meu! Dumnezeu ne-a ajutat să creşți mare, sănătos şi să ai parte de familia ta: Luca, Anna şi Anca! Te iubim şi pentru noi eşți sensul ultimilor 39 de ani! La mulţi ani, aşa cum îi doreşti! Sănătate şi fericire!”, a scris, pe Facebook, Maria Grapini de ziua fiului ei.

„La mulți ani pentru toți Stefanii și Stefaniile. Pentru tatăl meu, un gînd pios și dravoste veșnică”, este urarea transmisă tatălui.

„Va doresc o seară plăcută… și răcoroasă! Nu uitați că mîine IA este sărbătorită! Să va inbracati cu ie, dacă aveți! Este bluza noastră tradițională!”, a scris Grapini pe Facebook de Ziua Iei.

„Acum brazii se imbodobesc cu mult înainte de Crăciun. La mine, la țară, bradul se orna în ajunul Crăciunului. Amintirile din copilărie mă FACE să iubesc și mai mult viață”, scrie Grapini, cuprinsă de emoția sărbătorilor de iarnă.

Premierul Viorica Dăncilă este și ea în topul politicienilor care uită regulile limbii române. Pune totul pe seama emoțiilor

Premierul Viorica Dancila consideră că greșelile de exprimare pe care le-a avut în discursurile publice nu sunt la fel de importante precum greșelile pe care le-ar putea face față de cetățeni.

„Sunt un om puternic, chiar dacă mulți au spus că sunt femeie.”
„Cred că caracterizarea cea mai bună ne-o face românii”.
„Vreau o relaţie instituţională bună PREŞEDENŢIE, Guvern, Parlament.”
„Tot astăzi adoptăm în perspectiva Euro douăzeci-douăzeci şi hotărârea Guvernului”.
„Orice om îi este teamă de o plângere penală”.
„Putem spune, pe scurt, că REDUCEM DEMOCRAŢIA… ăăă… reducem birocraţia”.
„De ce minţiţi oamenii că în fiecare lună a crescut preţurile?”
„Această dezinformare este pur şi simplu o minciună!”

Viorica Dăncilă crede că exprimarea cu greșeli nu este o mare problemă.

”Nu trebuie să mai avem politicieni-robot, care nu simt simpatie pentru oameni, nu iubesc oamenii. Poate am făcut greșeli pe care mi le însușesc și eu sunt cel mai mare critic. Nu e important când faci greșeli de exprimare, e important când greșeșți față de oameni”, a adăugat ea.

Carmen Dan, ministrul „pronume”

Ministrul Dan a ajuns ţinta ironiilor la sfârşitul anului 2017, când, în cadrul unei declaraţii de presă, a folosit greşit termenul de „pronume“ în loc de „prenume”.

„Vreţi să vă dau eu, acum, nume şi pronume şi toate cele?”, a spus Carmen Dan. Ulterior, ministrul de Interne a scris pe Facebook că nu-şi cere scuze pentru că a pronunţat greşit o literă: „Nu-mi cer scuze pentru că am pronunţat greşit o literă! Sunt om, nu sunt măşînă!”

„Până acum am decât informaţiile pe care le cunoaşteţi şi dumneavoastră, date aseară de purtătorul de cuvânt al Poliţiei“, declara Carmen Dan.

Miniștri ai Educației sau ai Culturii, campioni la exprimări greșite

Liviu Pop, fost ministru al Educației, este unul dintre politicienii care a ieşit în evidenţă cu tot felul de gafe şi declaraţii controversate. A rămas cu eticheta ”ministrul genunche” după ce, în urmă unei intervenţîi chirurgicale, a folosit formă greşită a cuvântului „genunchi” într-o postare pe Facebook. Pop s-a apărat, ulterior, afirmând că de fapt ”genunche” este un regionalism din Maramureş.

Ministrul Educaţiei a mai declarat că ”fiecare copil merită un viitor, un viitor mai bun decât cel prezent”. Într-un interviu la Digi FM, Liviu Pop şi-a cerut scuze „anticipat” pentru greşelile pe care le-a făcut. Ulterior, în plenul Senatului, a afirmat că „greşelile se pot corectă, erorile nu”. Pop s-a apărat spunând că există „academicieni şi savanţi care folosesc greşeala erorilor”.

Daniel Breaz, actualul ministru al Culturii și interimar la Educație: „Ceea ce spunea în introducerea CARE a făcut-o domnul președinte al Academiei o să vorbesc și o să încerc să exprim câteva lucruri legate de cultură națională, valori, permanente, perspective, în context european”, a spus Daniel Breaz.

Gigel Ştirbu, fost ministru al Culturii: „Sunt extraordinar de mândru de numele meu şi mulţumesc părinţilor pentru numele CARE mi l-au dat”.

În prima zi a anului şcolar 2017, deputatul PSD de Maramureș, Călin Matei, le-a transmis elevilor un mesaj plin de greşeli gramaticale, în care le spunea că nici lui nu i-a fost dragă şcoala, dar că nu a avut ce face, aşa că i-a îndeamnat: „Pune-ţi mâna pe carte!“. „Nici mie nu mi-a fost dragă şcoala, că la majoritatea dintre voi. Da nu am avut ce face, tot că majoritatea dintre voi! Până la următoarea vacanţa, pune-ţi mâna pe carte, fiţi cuminţi şi nu fumaţi în budă! Succes!”. Ulterior, el şi-a editat mesajul şi a scris corect „Puneţi mâna pe carte”.

Și lista poate continua. De remarcat este că deși li se atrage atenția că greșesc, cei mai mulți politicieni nu fac niciun efort să se corecteze.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp