🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

USR a sesizat miercuri, 24 noiembrie, Curtea Constituțională a României (CCR) privind revocarea Ancăi Dragu din funcția de președinte al Senatului. Partidul condus de Dacian Cioloș a anunțat încă de ieri că va face toate demersurile pentru a opri schimbarea acesteia de la șefia Senatului, acuzând că revocarea se face în baza unui Regulament „cu multe semne de întrebare în ceea ce privește neconstituționalitatea”.

În sesizare, USR arată că decizia de revocare încalcă art. 64 alin. (2) din Constituție, care „face o distincție clară între calitatea de președinte al unei camere a Parlamentului și calitatea de membru în Biroul Permanent”.

Președintele unei camere a Parlamentului este ales pentru o perioadă de 4 ani, mandat întreg, în timp ce membrii BP sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni.

„În privința calității de membru în Biroul Permanent (BP) al președintelui Senatului, această calitate este una subsidiară celei de președinte al Senatului. În aceste condiții, reglementarea care indică posibilitatea revocării membrilor biroului permanent îi are în vedere pe acei membri care sunt numiți în această funcție. Textul constituțional nu îi poate viza pe cei doi președinți ai camerelor Parlamentului, întrucît ei nu au calitatea de membru în BP în mod direct, ci calitatea de președinte de Cameră le conferă, de drept, și calitatea de membru și președinte al BP.

Prin urmare, orice aplicare a normelor constituționale ce vizează revocarea membrilor Birourilor Permanente, prin analogie, și pentru revocarea președintelui Senatului, este una contrară literei și spiritului Constituției”, explică cei de la USR în document.

Între altele, USR reclamă și încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție – principiul supremației legii și a Constituției, dar și încălcarea principiului constituțional al configurației politice a Camerelor Parlamentului.

„Înlocuirea președintelui Senatului prin revocarea doamnei senator Anca Dana Dragu (membră a grupului parlamentar USR), este contrară principiului consacrat de art. 64 alin. (5), prin raportare la art. 2, art. 36 şi art. 37 din Constituţia României, republicată, realizându-se urmare a dinamicii conjuncturale a compunerii și recompunerii forțelor politice în Parlament de după constituirea Senatului, pe durata mandatului său, încălcându-se astfel principiul constituţional al configuraţiei politice a fiecărei Camere a Parlamentului.

În esență, prin principiul configurației politice a camerelor parlamentului se înţelege compunerea acestora rezultată din alegeri, pe baza proporţiei pe care grupurile parlamentare o deţin în totalul membrilor Camerei respective.

În virtutea configuraţiei politice izvorâte din voinţa corpului electoral se desemnează atât preşedintele Senatului, cât şi preşedintele Camerei Deputaţilor. Sintagma utilizată de art. 64 din Constituţie, şi anume „configuraţia politică a fiecărei Camere“, vizează numai ipoteza pe care o are în vedere art. 63 alin. (3), adică a convocării Parlamentului nou ales de către Preşedintele României în cel mult 20 de zile de la alegeri, iar nu şi situaţiile ce s-ar crea în timpul legislaturii prin desfacerea unor alianţe politice şi constituirea altora”, potrivit documentului citat.

USR mai arată în sesizare că „la acest moment nu sunt în vigoare prevederi legale privind revocarea președintelui Senatului și procedura de urmat (în Hotărârile atacate, nu există niciun temei regulamentar de revocare)”.

„Faţă de această situaţie, în prezent, Regulamentul Senatului nu cuprinde niciun text în vigoare care să reglementeze instituţia revocării preşedintelui Senatului sub aspectul condiţiilor, motivelor şi procedurii specifice. Or, revocarea ar trebui să aibă la baza o listă exhaustivă de condiții clare și rezonabile, definite de lege, condiții care să aibă la bază criterii esențiale care trebuie interpretate restrictiv.

Subliniem faptul că, atât propunerea de revocare a Președintelui Senatului, cât și Hotârârea nr. 131 a Senatului din 23 noiembrie 2021 nu invocă norme regulamentare concrete și relevante în susținerea demersului de revocare”.

Puteți citi integral sesizarea depusă de USR la CCR aici

Context

Plenul Senatului a aprobat marți, 23 noiembrie, revocarea din funcție a președintelui Anca Dragu, cu 82 de voturi „pentru”, pentru ca Florin Cîțu, prim-ministrul interimar, să poată fi numit în locul ei.

Liderul PNL a fost votat de noua majoritate formată din PNL, PSD și UDMR – 82 de voturi „pentru”.

Fostul președinte al Senatului a anunțat în plenul Parlamentului de marți că va ataca decizia adoptată de parlamentari la Curtea Constituțională a României.

„Este o decizie nemotivată, nu este o sancțiune juridică, nu există o situație, încălcare, abatere gravă a Constituției pe care președintele Senatului să o fi făcut (…) În cele 11 luni de mandat mi-am întărit convingerea pentru care m-am întors în țară și am decis să intru în politică. Fără implicare nu putem avea așteptări ca lucrurile să se întâmple peste noapte”, a transmis Anca Dragu, la Parlament.

Foto: Inquam Photos / Ilona Andrei

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp