🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Europarlamentarul USR Dragoș Pîslaru a explicat miercuri, 10 noiembrie, de ce Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) trebuie „să rămână așa cum e”, în condițiile în care Marcel Ciolacu, liderul PSD, a precizat că vrea renegocierea acestuia. Pîslaru a avansat 6 motive pentru ca PNRR să nu fie modificat. Prin acest mecanism România poate accesa 29,2 miliarde euro din fonduri europene.

El notează pe contul său de Facebook că are „un deja-vu în ceea ce privește modul în care PSD reușește să dinamiteze oportunitățile la nivel european”. Eurparlamentarul punctează „așa ceva nu rămâne fără consecințe”.

Potrivit sursei citate, consecințele ar fi următoarele:

„1. Articolul 21 al Regulamentului oferă informații pe care domnul Ciolacu uită să le menționeze: modificarea parțială sau totală a unui plan trebuie să vină cu motive obiective pentru care este necesară. Adică nu pentru că așa are chef domnul Ciolacu, ci pentru că poate explica, cu date, indicatori, tehnic, de ce nu se pot realiza anumite ținte și jaloane. Și nu, explicația nu poate fi că s-a schimbat guvernul și avem alte priorități politice, ci pentru că există factori obiectivi care împiedică realizarea acestora. Comisia nu va accepta niciodată modificarea unui PNRR pe motivele politice invocate de domnul Ciolacu.

2. O nouă premieră la nivel european pentru România: prima țară din Uniunea Europeană care, la nici o lună după ce i-a fost aprobat planul, vrea să îl modifice. Ne pierdem credibilitatea, reputația, nu oferim un mediu stabil pentru investiții.

3. O nouă ocazie pentru ca Guvernul României să intre în penibil: PNL se va face de râs la nivel european dacă vine cu PSD să spună că nu îi place planul, după ce cu doar câteva luni în urmă a venit cu USR să spună că susține acest plan

4. Simpla anunțare a ideii că dorim modificarea planului va bloca complet pre-finanțarea, adică prima tranșă de bani pe care urma să o primim curând. Comisia Europeană nu ne va aloca bani când află că nu știm ce vrem să facem cu ei. Practic, producem o catastrofă în bugetul național.

5. PNRR este o foaie de parcurs care creează oportunități economice și o predictibilitate financiară atât de necesară pentru investiții. Investiții publice, dar și private. Asumarea clară a unui calendar de reforme ne asigură stabilitate, iar în contextul în care revenim în incoerență și abandonăm angajamentele, ratingul de țară va fi evaluat în mod negativ, iar mediul de afaceri își va retrage proiectele din cauza instabilității generate de deciziile politice.

6. De asemenea, orice modificare a PNRR nu se realizează doar bătând din palme, ci trebuie să treacă prin procesul de analiză a Comisiei, de aprobare a Comisiei, apoi de validare a Consiliului UE. Suntem deja la final de 2021, acești bani ne sunt disponibili doar până în iunie 2026. Pierdem timp și pierdem șansa de a reforma România. După cum ați văzut, elaborarea, negocierea și adoptarea PNRR-ului nu a fost un proces ușor. Ar fi o sinucidere politică pentru viitorul României să reîncepem un proces care ne duce din ce în ce mai departe de șansa reală de progres”, a explicat europarlamentarul pe rețeaua socială.

Context

Reprezentanții PSD și PNL s-au întâlnit miercuri pentru a discuta despre programul de guvernare. În acest context, liderul social-democraților, Marcel Ciolacu, a transmis că vrea renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Cu toate că PNRR a fost deja aprobat de Consiliul Uniunii Europene, la recomandarea experților Comisiei Europene, Marcel Ciolacu se declară nemulțumit de forma actuală a documentului.

Nu este clar totuși ce îl nemulțumește pe liderul social-democraților. Într-un interviu acordat marți, 9 noiembrie, la România TV, liderul PSD s-a limitat doar la a critica că documentul a fost elaborat de Ministerul Proiectelor Europene în timp ce instituția era condusă de un membru USR, Cristian Ghinea.

„Vom merge şi vom negocia anumite capitole din PNRR. Vom merge împreună şi vom demonstra ce este sustenabil şi ce nu este, ce ne angajăm şi ce nu ne angajăm. Păi dumneavoastră vreţi eu să îmi asum tot ce a făcut USR-ul în fostul guvern? Există la Comisia Europeană această posibilitate. În şase luni anunţi. Într-un an de zile se poate renegocia”, a declarat Marcel Ciolacu, la România TV.

Șansă istorică de modernizare a României

Miniștrii economiei și finanțelor din statele membre ale Uniunii Europene au aprobat în mod oficial pe 28 octombrie Planul Național de Redresare și Reziliență, mecanismul prin care România va putea accesa 29,2 miliarde euro – 14,2 miliarde granturi și 15 miliarde euro credite – până în august 2026.

Decizia Consiliului Uniunii Europene, venită după ce în prealabil și Comisia Europeană a dat undă verde, este extrem de importantă pentru că va permite plata 3,6 miliarde euro, sumă ce reprezintă prefinanțarea de 13%.

1. Managementul apei – 1,462 miliarde euro

– 1600 km construiți de rețele de apă – în localități cu peste 2000
locuitori
– 2500 km construiți de rețele de canalizare în localități cu peste 2000 locuitori și 400 de km de rețele de canalizare în cele cu mai puțin de 2000 de locuitori
– 12.900 de sisteme individuale sau alte sisteme adecvate construite și operaționale în aglomerările mai mici de 2.000 de l.e. care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă
– conectarea a 88.400 de gospodării la rețele de apă și canalizare prin programul național Prima conectare la apă și canalizare
– Cel puțin 510 km de linii de apărare împotriva inundațiilor vor fi reabilitate

2. Păduri și protecția biodiversității – 1,173 miliarde euro

– 56.700 hectare de pădure

– cel puțin 90 de pepiniere operaționale noi și renovate ,

– cel puțin 3.150.000 m2 suprafețe noi de păduri urbane

3. Managementul deșeurilor – 1,239 miliarde euro

– 513 echipamente pentru monitorizarea calității aerului, a radioactivității și a zgomotului, achiziționate și operaționale.
– 13.800 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea selectivă a deșeurilor, înființate și operaționale.
– 26 de instalații de reciclare a deșeurilor construite și în funcțiune
– 504 de centre de colectare voluntară înființate și operaționale în
conformitate cu Planul național de gestionare a deșeurilor, precum și
– 15 centre de colectare integrată în 15 aglomerări urbane.
– 254 sisteme integrate de colectare a deșeurilor agricole compostabile

4. Transport sustenabil – 7,620 miliarde euro

– Vehicule noi curate achiziționate de către entități publice, cu cel puțin 3% peste pragurile din Directiva privind Vehiculele Curate
– Instalarea a 1.000 de sisteme de verificare a vitezei, 300 de radare
mobile și 500 de camere video pentru creșterea controalelor de
aplicare a limitelor de viteză și respectarea regulilor de siguranță
rutieră
– Casarea a cel puțin 250.000 de autovehicule mai vechi de 15 ani (Euro3)
– 429 de kilometri de autostradă construiți; cu sistem ITS instalat și cu sisteme moderne de monitorizare și informare a utilizatorilor infrastructurii
– 52 de stații electrice construite (cu 264 de puncte de încărcare– o medie de 5 puncte de încărcare/stație).
– 625 hectare de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite;
– 18 parcări securizate implementate în lungul autostrăzilor nou construite;
– Aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse;
– Strategia națională privind siguranța rutieră și pachetul legislativ aferent, precum și implementarea de măsuri pentru reducerea cu 48% a numărului de puncte negre; reducerea cu 25% numărului de victime rezultate din accidente în trafic
– Creșterea cu 100% a numărului de vehicule cu emisii zero (atât pentru pasageri, cât și pentru mărfuri) înmatriculate în România de la sfârșitul anului 2020 până la sfârșitul anului 2025

– 315 km de cale ferată modernizată, inclusiv cu cu sistem ERTMS 2
– 110 km de cale ferată electrificată;
– 2 426 km lungime totală de intervenții de tip ”quick wins”
– reînoiri973 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare și 121 stații centralizate
– 12.7 km de rețea nouă de metrou; la București și Cluj Napoca

5. Valul Renovării – 2.200 miliarde euro

– Renovarea energetică moderată/aprofundată a cca. 4,3 mil. mp de clădiri rezidențiale multifamiliale și respectiv 2,3 mil. mp de clădiri publice.

6. Energie – 1,62 miliarde euro

– Închiderea unei capacităţi instalate cumulate de 3780 MW de producție de energie electrică pe bază de lignit și înlocuirea parţială a acesteia cu cel puţin 1300 MW de investiţii în capacităţi de producţie orientate către viitor, flexibile și eficiente, de producţie energie electrică sau energie electrică și termică (Combined Heat and Power) pe gaz, pregătite pentru utilizarea gazelor din surse regenerabile sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon
– Atribuirea contractelor urmare a primei rude de proceduri de licitaţii pentru alocarea de contracte pentru diferenţă (CfD), pentru promovarea producţiei de electricitate din surse regenerabile (1500 MW de capacitate instalată)
– Instalarea și conectarea la reţea a cel puţin unei capacităţi suplimentare de 3000 MW de energie din surse regenerabile (eoliană și solară)
–  Realizarea a 1870 km de rețea de distribuție a gazelor regenerabile din regiunea Oltenia trebuie să fie finalizată și funcțională și va transporta cel puțin 20% gaz regenerabil atunci când va fi pus în
funcțiune complet.
– Punerea în funcțiune a fabricilor de baterii și a capacităților de asamblare cu o capacitate totală de cel puțin 2 GW pe an. Investițiile vor dezvolta lanțul valoric al bateriilor industriale, împreună cu
producerea de celule și panouri fotovoltaice.
– Finalizarea punerii în funcțiune a cel puțin 240 MW (480MWh) capacitate de stocare energie electrică cu scopul echilibrării sistemului de transmisie electricitate și integrării în rețea a capacităților solare și eoliene.
– Finalizarea a cel puțin 50 de proiecte de eficiență energetică în industrie, realizând o reducere de cel puțin 30% a emisiilor indirecte și directe de GES comparativ cu emisiile ex-ante, monitorizate printr-o platformă IT pentru centralizarea și analiza consumului național de energie

7. Transformare digitală – 1,884 miliarde euro

– Cloud guvernamental – legarea tuturor ministerelor și a agențiilor guvernamentale într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă cu cel puțin 30 de instituții publice s-au conectat și il utilizează pe deplin
– Realizarea de patru centre de date (principal / secundar) Tier IV&III by design, hardware si software cloud (IaaS/Paas/Saas)
– 30 de aplicații de servicii digitale guvernamentale cloud-native în PaaS și migrarea celor existente care sunt cloud-ready / virtualizate în IaaS, în urma analizei dezvoltate pentru opțiunile de arhitectură cloud guvernamentale
– Cel puțin 60 de instituții de sănătate publică digitalizate și 200 de instituții de sănătate publică vor beneficia de sisteme IT și infrastructură digitală a unităților de sănătate publică
– Un nou centru de date operaționalizat pentru utilizarea Ministerului Justiției, a Ministerului Public și a instituțiilor subordonate, interoperabil cu cloud-ul guvernamental
– Operaționalizarea serviciilor digitale de e-guvernare în domeniul muncii și protecției sociale prin digitalizarea serviciilor oferite de Serviciul Public de Ocupare a Forței de Muncă, a prestațiilor de
asistență socială gestionate de ANPIS a activității de control în domeniul relațiilor de muncă și al securității și sănătății în muncă, inclusiv pentru implementarea venitului minim de incluziune VMI
– 8,5 milioane cetățeni care vor avea cartea de identitate electronică
–  30.000 functionari publici instruiti pentru dobandirea competențelor digitale avansate
– 100.000 persoane beneficiare de training pentru competențe digitale în cadrul bibliotecilor, transformate în hub-uri de învățare
– 65 Structuri sprijinite în domeniul securității cibernetice
– 790 de localități din zonele albe vor fi conectate la servicii de acces la internet de mare viteză într-o locație fixă în care piața nu poate furniza servicii.
– 200 de ONG-uri vor fi sprijinite pentru digitalizarea activitatilor lor prin investiții în infrastructură digitală, creșterea competentelor digitale ale personalului și voluntarilor in furnizarea de servicii la distanta catre beneficiari, dezvoltarea de platforme si solutii tip CRM,
alte solutii.
– Personal din cel puțin 2000 de IMM-uri instruiți în competențe digitale (cum ar fi instrumente și echipamente digitale, consolidarea competențelor digitale, inclusiv competențe legate de tehnologiile cloud și tehnologii specifice industriei 4.0)

8. Reforma fiscala și reforma sistemului de pensii – 456 milioane euro

– Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea obligatorie a contribuabililor persoane juridice în SPV (Spatiul Privat Virtual) și înrolarea suplimentară a minim 500.000 de contribuabili în SPV
– Modernizarea infrastructurii hardware-software și a infrastructurii suport pentru furnizarea serviciilor electronice către contribuabili – 60% din serviciile destinate contribuabililor persoane juridice trebuie să fie disponibile online
– Registrul electronic al riscurilor complet funcțional și operaționalizarea platformei Big Data / Analytics
– Cel puțin 600.000 de case de marcat conectate la sistemul electronic al ANAF

9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare – 2,558 miliarde euro

– Cel puțin 5400 de contracte de finanțare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor și transformare digitală și tehnologică.

– Cel puțin 280 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursa.

– 500 vouchere solicitanților care depun o propunere de proiect în cadrul cererilor de înscriere în cadrul programului Horizon Europe și au trecut de faza de eligibilitateFinanțarea a 100 de proiecte conduse de cercetători internaționali de top.

– 50 de cercetători primesc un grant pentru a realiza proiecte de cercetare din Orizont 2020 si Orizont Europa

10. Fondul local – 2,1 miliarde euro

– Semnarea a cel puțin 40 de contracte de servicii de transport public care expiră în 2021-2026 ca urmare a procedurii de licitație deschisă la nivelul reședințelor de județ, respectând standardele minime de serviciu pentru transportul public colectiv la nivel național
– 1.104 unități de locuit construite pentru profesioniștii din domeniul sănătății și educației, în orașe sau în zonele rurale în care accesul la educație și asistență medicală este insuficient din cauza lipsei de profesioniști
– 4142 unități de locuit, construite în zonele urbane sau în zonele rurale, pentru tineri care provin din comunități/grupuri vulnerabile, intervenția fiind sprijinită de măsuri complementare din domeniul social/educație/piața forței de muncă;
– 1.135 vehicule noi nepoluante cu zero emisii gaze de eșapament (200 buc. – autobuze electrice/hidrogen 12-18m, 515 buc. – autobuze electrice/hidrogen 10m, 50 buc. – tramvaie, 50 buc. -– troleibuze cu baterii 12-18m, 320 buc – microbuze electrice/hidrogen). 13.200 puncte de încărcare vehicule electrice în total, în toate categoriile de localități
– 491 unități administrativ-teritoriale cu sisteme dezvoltate/extinse – Sisteme de Transport Inteligent și e-ticketing/alte infrastructuri TIC
– 1.000 microbuze electrice/hidrogen achiziționate pentru scopuri
comunitare
– 1.091 km -lungimea pistelor de ciclism finalizate și operaționale, inclusiv măsurile de siguranță rutieră aferente
– 1,3 mil mp suprafața totală construită renovată moderat clădiri publice orașe și comune
– 378 documentații de amenajarea teritoriului, urbanism, respectiv planuri de mobilitate urbană ce vor fi elaborate în format digital și aprobate

11. Turism și cultură – 449 milioane euro

– 225 de situri restaurate vor fi deschise turiștilor. 12 rute (trasee) culturale dezvoltate și marcate, 5 castele, 5 curii, 10 biserici de lemn, 5 cule, 10 biserici și mănăstiri, 5 castre romane, 5 cetăți, 30 de case tradiționale în Delta Dunării, 150 de case rurale tradiționale, 10 muzee

3.000 km de piste pe trasee velo naționale, inclusiv traseele EuroVelo – Municipii, ADI, parteneriate multi-nivel

– Platforma Națională E-Velo

– 50 de localități cu populație sub 50.000 de locuitori vor beneficia de implementarea a două programe de finanțare pilot care vor dezvolta proiecte de educație culturală

12. Sănătate – 2,45 miliarde euro

– 200 de centre comunitare nou construite sau renovate

– Cel puțin 300 de comunități slab deservite, inclusiv comunități cu populație majoritar romă sau comunități rome, vor avea acces la servicii medicale prin centrele comunitare integrate

– 119 de cabinete de planificare familială echipate și / sau reabilitate

– Cel puțin 3.000 de asociații de cabinete / cabinete ale medicilor de familie vor fi echipate sau renovate pe baza unui apel deschis. 25 de unități de terapie intensivă vor beneficia de investiții în infrastructura pacientului critic neonatal pentru diagnosticarea precoce, tratamentul prenatal / neonatal și postnatal.

– Cel puțin 30 de unități de îngrijire ambulatorie vor fi modernizate, reabilitate, extinse (inclusiv prin construcția de clădiri noi) și echipate.

– 10 unități medicale mobile vor fi echipate cu echipamente pentru screeningul cancerului de sân și de col uterin

13. Reforme sociale – 196 milioane euro

– Intrarea în funcțiune a unei rețele de 150 de centre de servicii zilnice de cel puțin 10% în comunitățile cu o populație semnificativă de romi, pentru a preveni separarea copiilor de familii.
– Cel puțin 8455 de persoane cu dizabilități instituționalizate (50% din numărul din decembrie 2020) care beneficiază de sprijin în vederea dezinstituționalizării și a implementării „căii de viață independentă” a acestora.
– Reducerea numărului de persoane cu dizabilități instituționalizate la 11.500 de la 16911, după ce au primit sprijinul relevant, pe baza unei abordări de gestionare a cazurilor, pentru a avansa pe „calea de viață independentă”
– 50 de servicii comunitare modernizate (centre de zi și centre de recuperare neuro-motorie pentru persoane cu dizabilități) printr-un program național de finanțare a investițiilor precum reabilitarea, consolidarea, modernizarea și furnizarea de servicii bazate pe comunitate.

14. Bună guvernanță – 165 milioane euro

– Un sistem de recrutare pilot pe modelul EPSO european pentru administrația centrală, în 2022, urmat de replicarea la nivel național pe baza lecțiilor învățate, începând cu 2023

– Un sistem nou multi-anual de planificare pentru nevoile de recrutare din sectorul public

15. Educație – 3,6 miliarde euro

– 110 de creșe înființate și operaționalizate și 412 servicii complementare (se înființează în spații oferite de comunitate/diferiți furnizori publici și privați de educație, în localitățile izolate,
dezavantajate unde nu se justifică construirea unei creșe/grădinițe)
– 420 de formatori curriculari și respectiv în monitorizarea serviciilor de educație timpurie vor fi instruiți și evaluați în cadrul a două programe de formare continuă și vor primi certificate specifice.
– Alocarea a 42 granturi (1 pe județ) pentru formarea a 19.950 de persoane (475 pe județ) care lucrează în servicii standard și complementare de educație timpurie (personal didactic și nedidactic), acordând prioritate celor din serviciile nou înființate.
– 2500 de școli incluse în programul de abandon vor fi complet digitalizate prin achiziționarea echipamentului necesar (tablete, imprimante, routere). Creșterea cu cel puțin 60% a numărului de studenți înscriși in ruta completa de învățământ dual.
– 57 de școli agricole vor fi sprijinite pentru modernizarea, renovarea și extinderea laboratoarelor școlare, atelierelor și laboratoarelor IT, cantinelor, cazării pentru studenți, achiziționarea de materiale biologice, echipamente agricole și mașini pentru efectuarea lucrărilor agricole, formarea cadrelor didactice pe baza unor programe specifice legate de agricultură, echipare Creșterea cu 10% a numărul elevilor înscriși în liceele agricole față de 2020
– Dotarea a 909 de școli VET vor fi dotate cu infrastructuri digitale și instrumente pentru predare și a laboratoarelor de informatica si atelierelor de practica
– Cel puțin 100.000 cadre didactice formate în educația digitală integrată și în tranziția digitală
– Cel puțin 5.200 de școli dotate cu resurse tehnologice noi pentru laboratoarele IT
– Cel puțin 3.600 de școli dotate cu infrastructură și echipamente tehnologice noi
– Cel puțin 1.100 Smart lab-uri achiziționate.
– 60 de noi centre de tehnologie inovatoare pentru a crea noile abilități ale viitorului prin inovarea continuă a programelor de studiu în cadrul universităților
– Construirea a 5.020 și extinderea / modernizarea a 15.000 de locuri în campusurile universitare pentru a crea noi locuri de agrement și lectură, în special pentru studenții defavorizați
– Construirea a 4.600 de locuri și extinderea / modernizarea a 15.000 de locuri ale campusurilor universitare pentru a crea noi locuri de cazare pentru studenții din medii socio-economice defavorizate, cu dizabilități, unele minorități etnice sau familii monoparentale etc.
– 10.000 laboratoare de științe/cabinete echipate
– Trei consorții școlare rurale create pentru a consolida mediul educațional rural, asigurând condiții optime pentru predare, respectând în același timp echitatea socială.
– 10.000 de participanți la cursuri de formare competente manageriale (inspectori cu functii de îndrumare si control, directori, manageri școlari)

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp