🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Trei judecători ar putea fi suspendați din funcții după ce au exprimat opinii cu privire la politică sau la activitatea altor colegi pe un grup închis de pe Facebook. Este vorba despre Laurențiu Grecu, Dragoș Călin și Alina Giorceanu. Întrebarea care se pune ca urmare a acestor dezbateri se referă la caracterul privat sau public al respectivului grup.

Acțiunea Inspecției Judiciare și judecata CSM

Inspectorii Judiciari cer suspendarea din funcție a celor trei judecători, considerând că practicarea activității afectează prestigiul justiției. Secția pentru judecători a CSM urmează să stabilească, pe 12 mai, dacă va admite solicitarea inspectorilor. Primul termen a avut loc vineri, însă s-a stabilit revenirea cu o cerere la IJ privind modalitatea de repartizare a cauzei. Patru dintre cei nouă judecători ai CSM s-au abținut de la a judeca această cauză, potrivit surselor Main News. Este vorba despre judecătorii Andreea Chiș, Bogdan Mateescu, Simona Marcu și Gabriela Baltag.

Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor

Art. 97 din legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor

Constituie abateri disciplinare:

a) încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese, incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii;

b) intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii, precum şi imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror;

c) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu;

d) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter;

e) nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor;

f) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces;

g) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu;

h) exercitarea funcţiei, inclusiv nerespectarea normelor de procedură, cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă, dacă fapta nu constituie infracţiune;

i) efectuarea cu întârziere a lucrărilor, din motive imputabile;

j) absenţele nemotivate de la serviciu, în mod repetat;

k) atitudinea nedemnă în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, avocaţi, experţi, martori sau justiţiabili;

l) neîndeplinirea obligaţiei privind transferarea normei de bază la instanţa sau parchetul la care funcţionează;

m) nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;

n) participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor în condiţiile legii.

Discuțiile de pe grupul Forumul magistraților

Discuțiile care au apărut în spațiul public se referă la aprecieri făcute de mai mulți magistrați la adresa unor colegi, în termeni jignitori, precum și la declarații cu tentă politică. În afara judecătorilor a căror suspendare se cere, în discuțiile respective apar și procurori. Unul dintre ei, cel mai vocal, ar fi Bogdan Pîrlog, care folosește pseudonimul Caius Marcius. Inspecţia Judiciară face verificări şi cu privire la procurori.

O parte dintre discuțiile din cadrul grupului au fost redate de Main News și pot fi consultate AICI

Citeşte şi Inspecția Judiciară verifică dacă discuțiile de pe un grup al magistraților reprezintă abateri disciplinare / Ce spun mai mulți specialiști în drept despre astfel de manifestări

Grupul de pe Facebook, spațiu public sau privat?

Una dintre întrebările care se pun în acest caz este dacă grupul respectiv are un caracter public sau privat. Opiniile juriștilor sunt împărțite.

Gheorghe Muscalu, fost membru al CSM, susține că grupul „Forumul magistraților” nu poate fi considerat „privat”, având în vedere că la discuții pot participa zeci sau chiar sute de persoane.

„Acest lucru înseamnă depășirea acelor limite în care orice magistrat, judecător sau procuror e obligat prin lege, sau acea obligație de rezervă. Acum, sunt nemulțumiri, dar nu cred că trebuie să creăm un colectiv, un grup să ne expunem nemulțumirile. Și modalitatea respectivă e înjositoare pentru o astfel de poziție. Mai mult de atât, cred că se depășește ceea ce este permis, implicarea lor în cu totul și cu totul alte acțiuni decât cele pentru care legea permite(…)Acolo e mai mult decât implicare în activitatea profesională, acolo e implicare în niște jocuri, încercând să creăm conspirații, legături, să ne ducem către un rezultat pe care îl vrem noi. Magistratul nu face așa ceva, magistratul aplică legea și atât”, a precizat, pentru Main News, procurorul Gheorghe Muscalu, la momentul la care aceste discuţii au apărut în spaţiul public.

„S-a dezbătut și treaba asta, nu mai vorbim de spațiu public, este ca și cum ne strângem 30 de oameni într-o casă, prieteni, și vorbim urât de un alt prieten sau o anumită persoană. Întinderea pagubei o să fie restrânsă la numărul de persoane participante acolo, este vorba de o discuție privată care ar putea fi sancționată. Singura variantă în care nu ar putea să fie sancționată o persoană ar fi dacă grupul acela ar fi închis și ar fi o singură persoană pe el care ar scrie tâmpenii, este de părere avocatul Adrian Cuculis.

Un magistrat consultat de Main News, care a dorit să rămână anonim, este de părere că discuțiile respective au căpătat un aspect public în momentul în care nu toți cei care fac parte din grup se cunosc, includerea în acesta, pe bază de invitație, este condiționată de apartenența la o anumită profesie – în acest caz magistratură.

Un alt jurist susţine că, din punct de vedere juridic, calificarea public/privat nu este făcută de rețeaua de socializare în cauză. Acesta consideră că dacă un număr mare de persoane are acces la informațiile respective, acestea devin publice.

Potrivit informaţiilor Main News, pe grupul Forumul magistraţilor ar fi înscrişi aproximativ 1800 de magistraţi.

Ce spune legea

O decizie a instanţei supreme din 2016 arată că un mesaj postat pe o reţea de socializare ” care prin natura sa este destinată accesului public/oricărui utilizator, în faţa unui anumit număr de persoane”, este public. Nu este clar dacă această abordare se referă şi la grupurile de Facebook, unde setările stabilite prevăd un caracter privat al acestuia, însă participă un număr mare de persoane.

„Prin urmare, nu se poate reţine că reţeaua de socializare Facebook ar fi un spaţiu privat comparabil cu o cutie poştală electronică, întrucât cutia poştală electronică este controlabilă de către proprietar, sub aspectul comţinutului informaţional transmis, respectiv depozitat, în timp ce Facebook este o reţea de socializare (informaţională) publică, receptivă perpetuu în web (internet), bazată pe un site web la care utilizatorii se pot înscrie şi interacţiona liber cu alţi utilizatori, deja înscrişi.

Aşadar, fapta constând în sloganul postat pe pagina reţelei de socializare îndeplineşte exigenţa juridică privind „caracterul public” întrucât, pe de o parte, mesajul a fost postat pe o reţea de socializare care prin natura sa este destinată accesului public/oricărui utilizator (utilizator existent – eventual „prieten”; utilizator nou – potenţial „prieten” sau utilizator „intermediat”), în faţa unui anumit număr de persoane, şi, pe de altă parte, mesajul a fost postat cu intenţia parvenirii la cunoştinţa utilizatorilor publici ai paginii (în mod direct a „prietenilor” şi indirect a celor care ar avea acces mijlocit) şi, pe cale de deducţie logică, categoriei protestatarilor (fapt de rezultă neîndoielnic din adresarea mesajului „asta să înţeleagă protestatarii”).

Caracterul public al faptei imputate reclamantului rezultă şi din consecinţele efective şi directe ale postării în discuţie, în măsura în care, urmare a accesării paginii de socializare a recurentului de către anumiţi utilizatori (asociaţi publicului), mesajul a devenit accesibil publicului larg, neutilizator al reţelei de socializare în cauză, prin diseminarea acestuia în mass-media”, spune ÎCCJ.

O altă decizie a ÎCCJ, dispusă în cazul unui judecător care îl critica, printr-o postare pe Facebook, pe fostul ministru al Justiției Florin Iordache, instanța admite că Facebook este un spațiu public, însă menționează că respectiva persoană nu a avut în intenție ca respectivul comentariu să ajungă la cunoștința opiniei publice.

„În acord cu instanta disciplinara, se retine ca Faceebook este o retea de socializare (informationala) publica (asa cum a fost statuat in Decizia nr.4546 din 27 noiembrie 2014 a inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal), avand caracteristicile unui spatiu public virtual. Sub aspectul laturii subiective a abaterii disciplinare, contrar concluziei impartasite de instanta disciplinara, Inalta Curte considera ca sunt intemeiate apararile formulate de parat in sensul ca nu a avut intentia directa sau indirecta ca opinia sa sa ajunga la cunostinta publicului prin preluarea de catre o publicatie locala. Eventuala intentie putea fi retinuta in ipoteza in care, spre exemplu, comentariul ar fi fost publicat pe contul de Facebook cu specificatia ‘Public’, fiind accesibil oricarei persoane.

Este adevarat ca mesajul a fost postat cu intentia asumata si recunoscuta a paratului de a ajunge la cunostinta persoanelor incluse in lista de ‘Prieteni’ (‘Friends’). Insa, probatoriul administrat nu releva intentia directa sau indirecta, perceptia si nici posibilitatea acceptata ori prezumtiva a paratului ca mesajul sau sa ajunga la cunostinta publica prin redistribuirea catre o publicatie locala, ca urmare a actiunii uneia dintre persoanele din lista de ‘Prieteni’ (‘Friends’). In acest context, este evident faptul ca paratului nu ii poate fi imputata fapta unei terte persoane, chiar daca aceasta persoana face parte din lista de ‘Prieteni’ (‘Friends’) acceptati pe contul sau de Facebook”, arată ÎCCJ în motivarea respectivei cauze.

Cum este descris spaţiul public în Codul Penal

Art. 184

Faptă săvârşită în public

Fapta se consideră săvârşită în public atunci când a fost comisă:

a) într-un loc care prin natura sau destinaţia lui este totdeauna accesibil publicului, chiar dacă nu este prezentă nicio persoană;

b) în orice alt loc accesibil publicului, dacă sunt de faţă două sau mai multe persoane;

c) într-un loc neaccesibil publicului, însă cu intenţia ca fapta să fie auzită sau văzută şi dacă acest rezultat s-a produs faţă de două sau mai multe persoane;

d) într-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu excepţia reuniunilor care pot fi considerate că au caracter de familie, datorită naturii relaţiilor dintre persoanele participante

Chiar dacă opiniile sunt împărţite, în urma unor decizii ar urma să se stabilească concret ce au voie să posteze magistraţii şi unde.

Scrisoare deschisă pentru susținerea magistraților. Printre semnatari, șeful DNA

Ca urmare a deciziei Inspecției Judiciare,  Forumul Judecătorilor, Asociația Inițiativa pentru Justiție și Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorului au inițiat o scrisoare deschisă către CSM. Unii dintre liderii acestor asociaţii sunt vizaţi de cercetările Inspecţiei Judiciare.

„Luăm act cu deosebită îngrijorare de faptul că Inspecția Judiciară a început cercetarea disciplinară împotriva a opt judecători, respectiv a propus suspendarea din funcție până la finalizarea cercetării disciplinare față de trei dintre aceștia, pentru motivul că și-ar fi exprimat pe grupul privat de Facebook „Forumul magistraților” opiniile cu privire la funcționarea justiției din România și la raporturile dintre sistemul de justiție și celelalte puteri ale statului sau reprezentați ai acestor puteri.

          Observăm că mesajele atribuite judecătorilor, care ar fi fost transmise pe un presupus grup, privat, nu puteau fi destinate publicului ci exclusiv membrilor grupului, care au aderat la regulile de confidențialitate ale acestuia – Tipul de mesagerie instantanee pe internet în discuție nu reprezintă altceva decât o formă de comunicare ce face parte din exercitarea unei vieți private sociale (CEDO, hotărârea în cauza Bărbulescu c. României, para. 74).

Fără ca acest demers să urmărească vreo imixtiune în activitatea Inspecției Judiciare, apreciem că transmiterea, de către magistrați, de mesaje pe un grup privat de Facebook nu ar putea constitui activități publice cu caracter politic, și cu atât mai puțin activități publice cu caracter politic desfășurate în exercitarea atribuțiilor de serviciu, așa cum li se impută magistraților anchetați. Pe de altă parte, criticarea de către magistrați a lipsei de reformă în domeniul justiției este permisă inclusiv în spațiul public.

Contestăm modalitatea în care mesaje destinate în mod vădit unui mediu privat de discuție sunt prezentate public și sunt atribuite anumitor persoane, și nu excludem posibilitatea ca aceasta să se circumscrie unor fapte cu caracter penal.

Atragem atenția că printre magistrații vizați de aceste acțiuni ale Inspecției Judiciare sunt judecători care au sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu trimiteri preliminare care au vizat, printre altele, și organizarea și funcționarea Inspecției Judiciare. Totodată, toți acești magistrați au criticat modificările controversate aduse legilor justiției în perioada anilor 2017-2020.

Solicităm public Consiliului Superior al Magistraturii ca, în limitele competențelor constituționale și legale, să apere independența justiției și dreptul la viață privată al magistraților”, este scrisoarea deschisă semnată de aproximativ 500 de magistraţi. Jumătate dintre aceştia sunt procurori, iar printre ei se află şi şeful DNA, Crin Bologa.

Puteţi consulta LISTA semnatarilor AICI

La ce se referă decizia CEDO invocată

Decizia CEDO invocată de semnatarii scrisorii se referă la situația unui angajat concediat de angajator, după ce i-au fost supravegheate activităţile online, derulate în timpul programului de lucru, pe aparatura aparţinând societăţii angajatoare. Discuţiile respective priveau viaţa privată a respectivei persoane.

„Curtea consideră că autortăţine naţionale nu au protejat în mod corespunzător dreptul reclamantului la respectarea vieţii sale private şi a corescondenţei sale şi să, prin urmare, nu a asigurat un echilibru just între interesele aflate în joc”, este concluzia CEDO.

AICI puteți consulta integral decizia CEDO invocată.

Stelian Ion, susținere pentru cei trei judecători: Magistrații trebuie să se bucure de libertatea de exprimare

„Dreptul la exprimare este un drept fundamental. Chiar dacă au o obligație de rezervă, în privința tuturor problemelor care țin de profesia și activitatea lor, magistrații trebuie să se bucure de libertatea de exprimare.

În ultimii ani, luările de poziție curajoase ale magistraților pe tema modificărilor legilor justitiei și a legislației penale au contribuit foarte mult la evitarea unor derapaje care ar fi afectat grav statul de drept și ne-ar fi aruncat cu zeci de ani în urmă.

Presiuni asupra magistraților, sau intimidări menite să-i descurajeze în a se mai exprima liber în privința problemelor sistemului judiciar nu pot aduce nimic bun. Nu fac decât să mărească tensiunile din sistemul judiciar. Dacă vom alege cu toții să tăcem și să ne prefacem că nu vedem problemele reale, acele probleme se vor amplifica și ne vor copleși.

În proiectele de lege am propus întărirea dreptului la liberă exprimare a magistraților. Nu am agreat nici ideea ca ministrul Justiției sa poată exercita acțiunea disciplinară împotriva magistraților.

De asemenea, deși am primit la rândul meu unele critici la adresa activității de ministru din partea unor magistrați, nu întotdeauna într-un limbaj adecvat, chiar dacă a fost neplăcut, nu am considerat că aceste abordări contondente ar trebui pedepsite în vreun fel. Am încercat să dau la o parte ambalajul neplăcut și să recepționez ideea. Nu putem sta cu urechea lipită de ușă pentru a asculta ce vorbesc între ei magistrații și nu putem tolera ca societate ca magistrații să fie urmăriți, filați în timpul lor liber.

Îi rog pe magistrați să nu tacă și să nu se teamă. Să își facă datoria cu profesionalism și cu bună credință, dar și să vorbească despre problemele și pericolele sistemului judiciar. Să o facă în mod obiectiv, cu argumente, cu echilibru și limbaj elegant, așa cum le stă bine unor magistrați”, este reacţia lui Stelian Ion privind acest subiect.

Membrii asociațiilor „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și „Inițiativa pentru Justiție” i-au solicitat demisia lui Lucian Netejoru din funcția de șef al Inspecției Judiciare, după ce acesta a solicitat suspendarea judecătorilor care și-au exprimat opiniile pe grupul Forumul Magistraților.

Citește și Două asociații de magistrații îi solicită demisia lui Lucian Netejoru din funcția de șef al Inspecției Judiciare

Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp