🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Aproape 70% dintre cei chestionaţi consideră că în România lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, proporţia celor care consideră bună direcţia în care se îndreaptă ţara fiind de 21,1%, iar 9,5% nu ştiu sau nu răspund.

În ceea ce priveşte evoluţia pe care o va avea economia României în următoarea perioadă, 43,6% consideră că aceasta va fi negativă, 32,5% cred că va stagna şi doar 15,6% mizează pe o evoluţie pozitivă. 8,3% nu ştiiu sau nu răspund. Comparativ cu procentele din urmă cu 10 ani, cei care credeau că evoluţia economiei va fi una pozitivă reprezentau 19%, procent mai mare decât în prezent, iar cei care susţineau ideeaa unei evoluţii negative reprezentau 41%,procentul fiind mai mic decât cel de acum, în timp ce aceia care afirmau că economia va stagna reprezentau 31%.

Conform analizei socio-demografice realizate de INSCOP, cred că economia va avea o evoluţie negativă mai ales: persoanele cu vârsta între 30 şi 44 de ani, cei cu studii superioare, angajaţii la privat. Persoanele cu vârsta peste 60 de ani, cei inactivi pasivi, locuitorii din urbanul mare, cei care nu utilizează reţelele sociale sunt de părere, într-o proporţie mai mare decât restul populaţie,  că în următoarea perioadă economia României va avea o evoluţie pozitivă.

Doar 16,7% dintre cei chestionaţi afirmă că situaţia financiară a familiei este mai bună decât în urmă cu un an, iar 41,4% spun că este mai proastă decât în urmă cu un an, iar un procent similar, 40,4% declară că situaţia financiară a familiei este la fel ca acum un an.

Potrivit analizei socio-demografice, declară că, faţă de acum 1 an, situaţia financiară a familiei lor este în prezent mai bună mai ales: tinerii sub 30 de ani, locuitorii din Bucureşti. Persoanele cu educaţie superioară, gulerele albe, locuitorii din urban mare şi regiunea Nord Vest apreciază într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei situaţia financiară a familiei lor este în prezent la fel faţă de acum 1 an. Declară că, faţă de acum 1 an, situaţia financiară a familiei lor este în prezent mai proastă în special: persoanele peste 45 de ani, cu educaţie primară, inactivi pasivi, locuitorii din rural sau urbanul mic, cei cu un venit redus.

La întrebarea ”Cum credeţi ca va fi situatia financiară a familiei dumneavoastră în următoarele 12 luni?”, 42,3% au răspuns că va fi la fel, 29,1% cred că va fi mai proastă, iar 22,7% mizează pe o situaţie mai bună.

Bărbaţii, tinerii sub 30 de ani,  cei cu un nivel de educaţie mai redus, cei inactivi potenţial activi, cei cu un venit mai ridicat cred într-o proporţie mai mare decât media că situaţia financiară a familiei lor în următoarele 12 luni va fi mai bună. Sunt de părere că situaţia financiară a familiei lor în următoarele 12 luni va fi la fel mai ales persoanele cu vârsta  sub 44, cu educaţie superioară, gulerele albe, cei cu un venit mai ridicat. Persoanele cu vârsta peste 45 de ani, cei inactivi pasivi, cu educaţie primară sau medie, cei cu un venit mai redus sunt cei mai pesimişti cu privire la situaţia financiară a familiei lor în următoarele 12 luni, relevă analiza socio-demografică.

Mai mult de un sfert dintre cei chestionaţi (26,9%) indică drept principală problemă care îi îngrijorează ”starea de sănătate proprie şi a familiei”, iar 19,7% sunt preocupaţi de creşterea preţurilor, un procent similar, 19,5% indicând ca principal motiv de îngrijorare corupţia. Starea sistemului de educaţie este principala îngrijorare pentru 12,6% dintre cei chestionaţi, iar războiul din Ucraina, pentru 9,7% dintre ei. Lipsa locurilor de muncă a fost indicată ca motiv de îngrijorare de 7,4% dintre respondenţi, în timp ce 1,8% au indicat ”starea infrastructurii”.

Starea de sănătate proprie şi a familiei reprezintă principala sursă de îngrijorare mai ales pentru: femei, persoanele peste 60 de ani,  şi cei cu un venit mai scăzut. Tinerii sub 30 de ani şi gulerele gri tind să fie mai îngrijoraţi decât restul populaţiei de creşterea preţurilor. Corupţia reprezintă principala sursă de îngrijorare mai ales pentru: bărbaţi, cei cu educaţie superioară, gulere albe, locuitorii din Bucureşti. Tind să indice starea sistemului de educaţie mai ales: persoanele cu educaţie superioară, cu vârsta sub 45 de ani, gulere albe, locuitorii din urbanul mare, cei cu un venit mai ridicat. Războiul din Ucraina reprezintă cea mai importantă problemă mai ales pentru: persoanele mai în vârstă, cei inactivi pasivi, locuitorii din regiunea Sud Est, cei care nu utilizează reţelele sociale, rezultă din analiza socio-demografică.

”După o succesiune aproape nesfârşită de crize diverse, populaţia României are o evaluare realist-pesimistă asupra direcţiei în care se îndreaptă ţara, respectiv asupra evoluţiei economiei şi a stării financiare personale. Două treimi dintre români cred că ţara merge într-o direcţie greşită, iar o cincime indică o direcţie bună. În ceea ce priveşte evoluţia economiei puţin peste 40% anticipează o evoluţie negativă în timp ce aproape 50% cred că economia fie va stagna, fie va avea o evoluţie pozitivă. Cea mai interesantă fotografie este însă comparaţia cu situaţia din urmă cu 10 ani (2013) când INSCOP Research a adresat o întrebare similară în cadrul Barometrului Adevărul despre România şi care arată o evaluare aproape identică a evoluţiei economiei. Evaluarea stării financiare a familiei comparativ cu cea din urmă cu un an este, evident, mai degrabă negativă. Estimarea situaţiei financiare personale viitoare este însă una mai echilibrată, majoritatea declarând că va fi similară celei din prezent. Cele mai mari surse de îngrijorare sunt starea de sănătate proprie şi a familiei, creşterea preţurilor şi corupţia”, afirmă directorul general al INSCOP Research, Remus Ştefureac.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 15 – 22 septembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eşantionului simplu, stratificat, fiind de 1550 de persoane, reprezentativ pe categoriile sociodemografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.49 %, la un grad de încredere de 95%.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea