🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Ministerul Justiției a anunțat joi, 2 iunie, că a transmis Guvernului proiectul de Lege pentru modificarea Codului de procedură penală, ce vizează, printre altele, schimbări importante în ceea ce privește modalitatea de interpretare a probelor clasificate, interceptările și dreptul la recuperarea pagubelor în cazul privărilor ilegale de libertate.

Proiectul de Lege vizează punerea în acord a Codului de procedură penală cu o serie de decizii luate de Curtea Constituțională a României în ultimii ani.

„Modificările nu fac altceva decât să îmbunătățească corpul legislativ, în lumina deciziilor Curții Constituționale a României. Le-a implementat așa cum Curtea Constituțională a precizat în decizii și a dat o mai mare claritate și a respectat dreptul persoanelor care nu devin parte în procesul penal”, a explicat avocatul Cristian Ene, pentru Main News.

Interceptările

Cristian Ene susține că modificările propuse de Ministerul Justiției în ceea ce privește interceptările au rolul de a „crește acuratețea actului procedural” și a clarifica situațiile în care acestea pot fi folosite în timpul urmăririi penale.

„Procurorii nu vor mai putea să ceară pur și simplu autorizație să intercepteze/asculte pe cineva, dacă persoana respectivă nu are vreo legătură directă cu fapta cercetata în cauza, deoarece de acum încolo vor trebui să informeze persoana, iar persoana va avea posibilitatea să meargă în fața judecătorului și să verifice dacă într-adevăr interceptarea sa a fost sau nu autorizată legal.

Până acum persoanele care nu deveneau părți în cauza nu puteau ataca în instanță autorizației de interceptare a sa pentru a se verifica legalitatea și temeinicia autorizării”, a adăugat avocatul.

Potrivit Codului de procedură penală, supravegherea tehnică poate fi realizată în cazul infracțiunilor contra securității naționale, de trafic de droguri, de arme, de persoane, acte de terorism, spălare de bani, falsificare de monede, falsificare de instrumente de plată electronică, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, corupție, infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE, infracțiuni care se săvârșesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică, dar și în cazul unor alte infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsă cu închisoarea mai mare sau egală cu 7 ani.

Astfel, pentru a pune Codul de procedură penală în acord cu deciziile Curții Constituționale, Ministerul Justiției propune un nou articol ce prevede că interceptările pot fi folosite ca probă în timpul urmăririi penale doar dacă dovedesc pregătirea ori săvârșirea uneia dintre infracțiunile menționate anterior și au fost respectate „prevederile legale care reglementează obținerea acestor înregistrări”.

„Legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activitățile respective, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum și a înregistrărilor rezultate se verifică în procedura de camera preliminară de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.”(pct. 15 al art. I din proiect)”, este alineatul (2) al noului articol propus pentru a fi introdus în Codul de procedură penală – 139^1.

În cadrul procedurii de cameră preliminară, vor putea fi formulate cereri și excepții în legătură cu legalitatea administrării probelor rezultate din interceptări, ce vor putea fi verificate de judecătorul învestit cu soluționarea cauzei.

„Orice persoană care după dată publicării deciziei – 6 iulie 2017 – a fost vizată de o măsură de supraveghere tehnică trebuie să aibă dreptul de a formula plângere împotriva acesteia, dacă măsura nu a făcut deja obiectul unei hotărâri judecătorești definitive în ceea ce privește legalitatea sa. De asemenea, orice persoană vizată de o astfel de măsură, care anterior intrării în vigoare a legii a obținut o hotărâre judecătorească definitivă privind nelegalitatea acesteia, trebuie să poată exercita acțiunea în despăgubiri”, mai arată Ministerul Justiției.

Modificări propuse de Ministerul Justiției la Codul de procedură penală, în ceea ce privește interceptările:

• „Modificarea art. 145, pentru claritate și pentru o mai bună sistematizare a reglementării (pct. 18 din proiect)(…)Procurorul poate să amâne motivat informarea/prezentarea conținutului proceselor-verbale de redare/suportului cel mai târziu până la soluționarea cauzei (iar nu „până la terminarea urmăririi penale sau până la clasarea cauzei” – cum prevede în prezent art. 145 alin. (5 C.proc.pen.), formula propusă fiind mai exactă;
• Introducerea unui articol nou, art. 145^1, care va reglementa plângerea împotriva măsurilor de supraveghere tehnică (pct. 19 al art. I din proiect) Această procedură – necesară potrivit Decizia nr. 244/2017 – va fi accesibilă atât persoanelor cu privire la care s-a dispus sau confirmat o măsură de supraveghere tehnică și care nu au dobândit în acea cauză calitatea de parte, cât și inculpatului față de care s-a dispus clasarea sau renunțarea la urmărirea penală [alin. (1)] Potrivit dispozițiilor alin. (2), îndată după soluționarea cauzei procurorul încunoștințează în scris persoana supravegheată cu privire la emiterea rechizitoriului sau a ordonanței de clasare ori renunțare la urmărirea penală. Persoana supravegheată are la dispoziție 20 de zile pentru formularea plângerii;
• Judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea măsurii de supraveghere tehnică, precum și a modului de punere în executare a acesteia în raport de dispozițiile art. 139 – 144, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror alte mijloace de probă;
• Judecătorul se pronunță asupra plângerii în camera de consiliu, prin încheiere motivată, care nu este supusă niciunei căi de atac; În cazul admiterii plângerii, judecătorul dispune distrugerea datelor și a înregistrărilor rezultate din activitățile de supraveghere tehnică nelegal efectuate. Procurorul distruge probele astfel obținute și întocmește un proces-verbal în acest sens, care se depune la dosarul cauzei;
• Introducerea în Capitolul VI din Titlul IV al Părții speciale – dedicat procedurii reparării pagubei materiale sau a daunei morale în caz de eroare judiciară sau în alte cazuri – a unui articol nou, art. 5391, ce vizează reglementarea dreptului la repararea pagubei în cazul măsurilor de supraveghere tehnică dispuse nelegal (pct. 59 al art. I din proiect). Potrivit propunerii, va beneficia de acest drept orice persoană față de care s-a dispus, confirmat, prelungit ori, după caz, s-a pus în executare în mod nelegal o măsură de supraveghere tehnică;
• Modificarea art. 540 alin. (1) – (3), precum și a art. 541 alin. (1) și (2), pentru a reglementa felul și întinderea reparației, respectiv condițiile de exercitare a acțiunii în repararea pagubei pentru acest nou caz de despăgubire;
• Instituirea unor dispoziții tranzitorii pentru a permite formularea plângerii și împotriva măsurilor de supraveghere tehnică dispuse în cauzele penale soluționate de procuror anterior intrării în vigoare a legii, dacă aceste măsuri se aflau în curs de executare la data de 6 iulie 2017 ori au fost dispuse și puse în executare între această dată și data intrării în vigoare a legii”

Informațiile clasificate

„Crește acuratețea actului procedural, vor avea acces avocații ce au autorizație la informațiile clasificate, după ce judecătorul dispune trecerea într-o clasă inferioară sau declasificarea lor. Avocații pot obține autorizație de acces, iar cei care nu doresc să obțină autorizație de acces, judecătorii pot desemna avocați din oficiu ce au autorizație de acces pentru a apăra interesul părților”, a explicat avocatul Cristian Ene.

Ministerul Justiției susține, în expunerea de motive pentru modificarea Codului de procedură penală, că problema informațiilor clasificate trebuie să fi fost deja soluționată în camera preliminară, deci înainte de faza procesuală a judecății în primă instanță.

Astfel, judecătorul de cameră preliminară, după caz:

• „Solicită autorității competente, de urgență, declasificarea sau trecerea acestora la un nivel inferior de clasificare;
• Acordă apărătorilor părților și ai persoanei vătămate accesul la informațiile clasificate, condiționat de deținerea autorizației de acces prevăzute de lege;
• Ia, dacă este cazul, măsuri pentru desemnarea unor avocați din oficiu care dețin această autorizație”

În plus, judecătorul de cameră preliminară poate refuza motivat accesul la informații clasificate, dacă ar putea periclita viața sau drepturile fundamentale ale unei persoane sau „dacă refuzul este strict necesar pentru apărarea securității naționale ori a unui alt interes public important, iar în acest caz informațiile clasificate nu vor putea fi folosite ca probe în procesul penal”.

Dacă în cadrul unor procese urmează să fie administrate probe clasificate, instanța poate solicita autorităților declasificarea acestora și să le acorde avocaților/persoanei vătămate accesul la informațiile respective.

„Dacă aceștia nu dețin autorizația de acces prevăzută de lege, iar părțile sau, după caz, persoana vătămată nu-și desemnează un alt apărător care deține autorizația prevăzută de lege, instanța ia măsuri pentru desemnarea unor avocați din oficiu care dețin această autorizație”, potrivit alineatului (11), din articolul 374.

Repararea pagubelor

O altă modificare importantă adusă Codului de procedură penală are legătură cu dreptul la repararea pagubei în cazul persoanei care a fost privată de libertate în mod injust în cadrul procesului penal.

Concret, pot fi despăgubite persoanele în cazul cărora instanța consideră că măsura privativă de libertate a fost nelegală sau a fost achitată (mai puțin în cazul dezincriminării faptei săvârșite) – „persoana nu este îndreptățită să ceară repararea de către stat a pagubei suferite dacă, prin declarații mincinoase sau în orice alt fel, a determinat luarea măsurii preventive privative de libertate, în afara cazurilor în care a fost obligată să procedeze astfel”.

„Situațiile se dovedesc prin ordonanța procurorului de revocare a măsurii reținerii ori de clasare, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară ori a instanței de judecată, de revocare a măsurii preventive privative de libertate ori prin care s-a constatat încetarea de drept a acesteia, sau, după caz, prin hotărârea definitivă de achitare”, potrivit proiectului propus de Ministerul Justiției.

Modificările aduse de Ministerul Justiției:

• „La stabilirea întinderii reparației se ține seama de durata privării nelegale sau injuste de libertate, precum și de consecințele produse asupra persoanei, asupra familiei celui privat de libertate ori asupra celui aflat în situația prevăzută la art. 538, iar în cazul celui aflat în situația prevăzută la art. 5391 alin. (1), de durata, precum și de consecințele măsurii asupra persoanei și asupra vieții intime, familiale și private a acesteia;
• În cazurile prevăzute la art. 538 și 539, reparația constă în plata unei sume de bani sau în constituirea unei rente viagere ori în obligația ca, pe cheltuiala statului, cel reținut sau arestat nelegal să fie încredințat unui institut de asistență socială și medicală. În cazul prevăzut la art. 5391 alin. (1), reparația constă în plata unei sume de bani;
• La alegerea felului reparației și la stabilirea întinderii acesteia se va ține seama de situația celui îndreptățit la repararea pagubei și de natura daunei produse;
• Acțiunea pentru repararea pagubei poate fi pornită de persoana îndreptățită, potrivit art. 538- 5391, iar după moartea acesteia poate fi continuată sau pornită de către persoanele care se aflau în întreținerea sa la data decesului;
• Acțiunea poate fi introdusă în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată, a ordonanței sau, după caz, a încheierilor organelor judiciare prin care s-a constatat eroarea judiciară, privarea nelegală sau injustă de libertate, respectiv caracterul nelegal al măsurii de supraveghere tehnică”

Sursă foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp